Toxiinfecţia alimentară este o boală cauzată de alimente contaminate, dar majoritatea oamenilor se însănătoşesc fără a necesita tratament. În majoritatea cazurilor, alimentele ce provoacă toxiinfecţie alimentară conţin bacterii cum ar fi salmonella sau Escherichia coli (E-coli) sau un virus cum ar fi un norovirus (un virus contagios care otrăveşte apa şi mâncarea, provenind din fecalele animalelor).
Simptomele intoxicaţiei alimentare încep de obicei la 1-3 zile după ce s-a consumat mâncarea contaminată. Acestea includ: stări de rău, vomă, diaree şi crampe abdominale.
Unele toxine pot acţiona într-o perioadă mult mai scurtă, iar în aceste cazuri voma este simptomul principal. Principalele alimentele susceptibile la infectare (dacă nu sunt depozitate sau gătite cum trebuie) sunt: carnea crudă, ouăle crude, fructele de mare negatite, laptele nepasteurizat şi mâncărurile semi-preparate care conţin carne, pateuri sau brânzeturi moi.
Cum se infestează mâncarea?
Alimentele se pot contamina în oricare dintre stadiile producerii, procesării sau gătirii. Spre exemplu, toxiinfecţia alimentară poate fi provocată de:
• Gătitul superficial (în special în cazul cărnii de pasăre, al cărnii de porc, burgerilor, cârnaţilor şi kebabilor)
• Depozitarea incorectă a alimentelor, mai ales a celor ce trebuie menţinute la temperaturi mai mici de un anumit nivel
• Păstrarea alimentelor gătite un timp îndelungat la temperaturi ridicate
• Manevrarea mâncării cu mâinile murdare
• Consumarea alimentelor ce au expirat
• Contaminare încrucişată (împrăştierea bacteriilor că E-coli de la alimente infectate)
Tratarea toxiinfectiei alimentare
Majoritatea oamenilor ce au toxiinfecţie alimentară se însănătoşesc fără a avea nevoie de tratament. Pentru a alina simptomele ar trebui să te odihneşti şi să bei multe fluide; este bine să eviţi mâncarea până când te simţi mai bine. Când începi să mănânci iar, alege alimente ce sunt uşor de digerat (cum ar fi pâinea prăjită).
Este important să nu ajungi deshidratată pentru că asta va înrăutăţi simptomele şi va prelungi durata de recuperare. Încearcă să bei cât mai multă apă, chiar şi în înghiţituri mici, mai ales când ai diaree.
Sărurile pentru rehidratare orală sunt recomandate pentru persoanele care sunt vulnerabile la efectele deshidratării, cum ar fi cazul persoanelor în vârstă şi al celor care au şi alte probleme de sănătate. Acestea ajută la înlocuirea sării, glucozei şi altor minerale importante ce se pierd prin deshidratare. Se găsesc la farmacii şi se consumă prin dizolvarea în apă.
Când trebuie consultat medicul specialist?
De obicei, nu este nevoie să mergi la un doctor specialist dacă ai toxiinfecţie alimentară; acest lucru devine necesar dacă:
• Diareea durează mai mult de 3 zile sau dacă aceasta conţine sânge
• Faci febră de peste 380 C
• Ai simptome severe de deshidratare, cum ar fi eliminarea unor cantităţi mici de urină închisă la culoare şi cu un miros puternic
• A fost o epidemie de cazuri similare de infecţie alimentară ce sunt legate de o posibilă sursă comună
• Ai un bebeluş cu toxiinfecţie alimentară
Ocazional, toxiinfecţia alimentară poate avea efecte mai serioase asupra sănătăţii unei persoane, în special dacă aceasta este vulnerabilă la infecţii. De exemplu, dacă ai peste 65 de ani sau dacă ai o boală ce îţi slăbeşte sistemul imunitar- cum ar fi HIV sau cancer – riscul de a face complicaţii este mai mare. Bebeluşii intră în aceeaşi categorie.