Deși muncesc la fel de mult și la fel de eficient precum bărbații, femeile cer mai rar măriri de salariu și li se oferă mai greu decât colegilor lor. Această realitate reflectă combinația dintre așteptările sociale, stereotipurile de gen și experiențele personale la locul de muncă, ci nu lipsa de ambiție sau competență. Înțelegerea motivelor pentru care se întâmplă acest lucru poate ajuta la crearea unui mediu profesional mai echitabil și mai transparent.
De ce uneori femeile nu sunt la fel de vocale în negocieri
Sociologii și economiștii din întreaga lume au studiat această situație de zeci de ani și au descoperit mai multe tendințe care ne ajută să înțelegem fenomenul.
Un punct de plecare clasic este munca profesoarei Linda Babcock și a colegilor săi, care arată că femeile sunt mai puțin înclinate decât bărbații să inițieze negocieri de salariu, iar atunci când o fac, cer sume mai mici sau se simt inconfortabil în fața confruntării directe. Această tendință a fost observată în mai multe studii, inclusiv în exemple unde femeile negociau salariul de început și doar un procent redus au încercat să îl modifice, spre deosebire de bărbați care o făceau de până la opt ori mai des.
Chiar dacă astfel de rezultate pot părea demoralizatoare, există o altă latură fascinantă și reconfortantă: cercetările mai recente arată că diferențele din trecut în dorința de a negocia s‑ar fi redus sau chiar inversat în unele grupuri. Conform unei lucrări care a analizat absolvenți de MBA, femeile recent educate au raportat că au negociat salariul mai des decât colegii lor bărbați. Aceasta ne spune că lucrurile se schimbă și că nu este vorba doar despre „frica femeilor de negociere”.
Așteptările sociale și prejudecățile ascunse
Un motiv profund pentru care femeile pot fi mai reticente sau pot primi mai puțin atunci când cer o mărire este legat de așteptările sociale despre cum ar trebui să se comporte o femeie și cum ar trebui să se comporte un bărbat. Cercetările din domeniul psihologiei sociale ne arată că atunci când o femeie adoptă un comportament ferm sau direct în negociere, uneori este evaluată mai dur decât un bărbat în aceeași situație. Această părtinire, bazată pe stereotipuri despre rolurile de gen, poate face ca un gest normal de negociere să fie perceput ca neplăcut sau nepotrivit.
Teoria congruenței rolurilor sociale ne spune exact acest lucru: societatea atribuie femeilor trăsături de cooperare, grijă și susținere, iar contextul unei negocieri salariale poate părea în conflict cu aceste roluri așteptate. Când o femeie iese din tipar și cere mai mult decât i se oferă inițial, se poate confrunta cu o reacție socială negativă.
Nu e doar despre a cere, ci și despre răspunsul primit
Poate că întrebarea esențială nu este doar „de ce femeile cer mai rar salarii mai mari?”, ci „de ce, când cer, nu sunt tratate la fel de bine?”. Unele studii moderne, inclusiv cele realizate recent la nivel internațional, arată că femeile nu numai că cer la fel de des sau chiar mai des ca bărbații, dar tind să primească răspunsuri mai puțin favorabile, deși sunt la fel de calificate.
Acest lucru sugerează că nu este vorba doar despre comportamentul femeilor, ci și despre percepția celor aflați în poziții de decizie. Dacă cineva crede în mod inconștient ideea că femeile nu ar trebui să fie agresive sau să se autoevalueze, atunci va interpreta o cerere de mărire venită de la o femeie diferit decât pe cea venită de la un bărbat, ceea ce creează un dublu standard dureros de real.
Situație începe să se schimbe
Vestea cu adevărat încurajatoare este că această poveste nu este statică. În ultimii ani, femeile au devenit mai conștiente de drepturile lor la locul de muncă și de importanța auto‑promovării în carieră. Tot mai multe organizații, inclusiv cele din România, încurajează transparența salarială, coaching‑ul în carieră și dezvoltarea abilităților de negociere pentru toți angajații, pentru a elimina prejudecățile din procesele de remunerare.
Este important ca fiecare dintre noi să înțeleagă că cererea unei măriri de salariu nu este un act egoist sau agresiv. Este o conversație despre valoarea muncii tale și despre a fi tratată corect în mod profesional. Conștientizarea prejudecăților, educarea angajatoarelor și angajatorilor și cultivarea unei culturi în care toți lucrătorii pot negocia salarial în mod egal sunt pașii esențiali spre o lume profesională mai dreaptă.
