Uneori deciziile făcute cu bună intenție pot aduce după ele o povară neașteptată. Asta se întâmplă și în situația în care ai luat un credit bancar pentru a ajuta pe cineva drag sau de încredere, doar ca ulterior acea persoană să nu îți returneze banii. Nu ești singură în această situație și, surprinzător chiar dacă pare greu, legea îți oferă mecanisme prin care te poți proteja și poți încerca să‑ți recuperezi banii.
În fața băncii, datoria îți aparține
În primul rând, este important să înțelegi că banca te consideră debitorul principal. Chiar dacă ai oferit banii altcuiva, instituția financiară își exercită drepturile exclusiv asupra ta pentru plata creditului pentru că contractul este pe numele tău și tu ai semnat pentru acești bani.
Banca nu poate, din proprie inițiativă, să oblige persoana pe care ai ajutat‑o să plătească în locul tău, deoarece un astfel de mecanism nu există automat în lege fără un act juridic clar încheiat între voi.
Acest lucru înseamnă că dacă nu plătești la timp, ești expusă la penalități sau la executare silită, indiferent de înțelegerea pe care ai avut‑o cu celălalt. Totuși, conform experților, nu ești lipsită de opțiuni dacă persoana care a primit banii nu și‑a respectat promisiunea de a ți‑i returna.
Când ai dovezi, legea te sprijină
Chiar dacă nu ai avut un contract formal când ai dat banii, legea din România consideră că dacă există o înțelegere de împrumut, chiar și verbală, aceasta poate fi probată prin alte mijloace.
În Codul civil se regăsesc dispoziții potrivit cărora o persoană care primește bani cu promisiunea restituirii are obligația de a îi înapoia, iar lipsa unui document scris nu exclude posibilitatea recuperării în instanță.
Dovezile pe care le poți folosi includ mesaje scrise (SMS, e‑mail, aplicații de chat) în care se vorbește despre împrumut și promisiunea de returnare, extrasul de cont în care se vede clar transferul banilor către persoana respectivă, dar și documente care atestă conversia creanței în bani – de exemplu dovada retragerii din credit sau transferul bancar.
În unele situații, astfel de probe pot fi suficiente pentru ca instanța să constate că a existat un împrumut și să oblige persoana respectivă să returneze suma.
Primul pas, soluționarea amiabilă
Înainte de a ajunge în instanță, experții recomandă să încerci o rezolvare amiabilă, dar formală. În practică, avocatul tău poate redacta o notificare oficială prin care îi ceri persoanei respective să îți restituie suma într‑un termen determinat. O astfel de notificare este un act juridic care semnalează clar că ești hotărâtă să mergi mai departe dacă cererea nu este respectată.
Acest document poate fi comunicat prin executor judecătoresc sau prin poștă recomandată cu confirmare de primire. Dacă după această notificare persoana continuă să refuze, ai deja un instrument care îți va susține mai bine cauza în instanță.
Dacă nu se ajunge la o rezolvare pe cale amiabilă, următorul pas este să depui o acțiune civilă în fața judecătoriei pentru recuperarea prejudiciului. Instanța poate constata că ai fost prejudiciată de neplata împrumutului și poate obliga debitorul să îți returneze suma, plus eventual dobânzi legale sau cheltuieli de judecată.
Urmând calea civilă, obții un titlu executoriu: o hotărâre judecătorească definitivă prin care poți merge mai departe cu executarea silită. Executorul judecătoresc poate aplica popriri pe conturi, sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile și alte măsuri pentru recuperarea banilor tăi.
Chiar dacă nu a existat un contract formal semnat, instanța poate ține cont de probele prezentate și de circumstanțele cazului pentru a decide în favoarea ta.
Poți depune plângere pentru înșelăciune
Există situații în care, dacă persoana care a primit banii te‑a determinat să iei creditul prin promisiuni false sau alt comportament fraudulos, poți discuta cu avocatul tău și despre depunerea unei plângeri penale pentru înșelăciune. Aceasta este o infracțiune prevăzută în Codul penal și poate atrage consecințe mult mai serioase decât o simplă acțiune civilă.
De menționat este faptul că este important să nu oprești plata ratelor la bancă pentru a pune presiune pe persoana respectivă. Tu rămâi responsabilă în fața instituției financiare, iar întreruperea plății poate atrage penalități suplimentare sau chiar acțiuni de executare.
De asemenea, nu accepta să semnezi acte prin care recunoști datorii suplimentare în favoarea persoanei respective fără să fii complet sigură de implicațiile juridice. Asta te poate afecta și mai mult în viitor. Nu te baza doar pe promisiuni verbale fără să le documentezi concret în scris sau prin mesaje clare.
