Într-un moment în care demnitatea și autonomia personală capătă tot mai multă atenție în dezbaterea publică din România, Parlamentul a făcut un pas important către simplificarea vieții celor care trec printr-un divorț. După ani în care procedurile birocratice legate de schimbarea numelui erau uneori la fel de grele ca ruptura emoțională însăși, o modificare legislativă adoptată de Senat vine să dea mai multă libertate și claritate: fiecare persoană divorțată își va putea alege, fără obstacole și fără acordul fostului partener, ce nume de familie vrea să poarte după dezlegarea căsătoriei.
De ce era nevoie de această schimbare
Până acum, legislația românească condiționa păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei de acordul ambilor soți sau, în lipsa acestuia, de dovedirea în fața instanței a unor „motive temeinice”. Această cerință făcea ca multe persoane aflate deja la capătul puterilor să se confrunte cu un alt tip de povară legală, ajungând uneori în tribunale pentru a justifica simpla dorință de a păstra un nume sub care îi cunosc copiii, prietenii sau clienții.
Modificarea adoptată la Senat propune să transforme alegerea numelui într-o manifestare de voință pur individuală. Astfel, după hotărârea de divorț, fiecare fost soț poate decide fie să păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei, fie să revină la numele purtat înainte, iar instanța va lua act de această decizie în mod direct. Dacă nu este exprimată nicio opțiune, regula este simplă: persoana va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
Ce spun inițiatorii proiectului
Parlamentarii din spatele inițiativei, printre care se numără reprezentanți ai USR și PNL, subliniază importanța respectării identității personale și reducerea birocrației inutile.
Deputata Pollyana Hangan a evidențiat că această schimbare legislativă vizează în primul rând protejarea persoanelor care, în special după o despărțire, se află într-un moment vulnerabil. Ea a spus că „identitatea nu se rescrie printr-o formalitate” și că noua lege poate oferi „liniște, continuitate și respect”, mai ales pentru mamele care își reconstruiesc viața socială și profesională după divorț.
Deputata Alina Gorghiu a explicat, de asemenea, că alegerea numelui trebuie privită drept o manifestare de voință personală și nu ca un obiect de negociere sau de presiune între foști parteneri.
Impactul asupra vieții de zi cu zi
Dacă legea va trece și de votul decisiv din Camera Deputaților, schimbarea va avea efecte practice importante. Eliminarea necesității de a obține consimțământul fostului soț sau de a merge în instanță pentru a motiva un refuz va simplifica procedurile de actualizare a actelor de identitate, ale conturilor bancare și ale documentelor profesionale.
Pentru multe femei și bărbați aflați în pragul unui divorț, înseamnă mai puține drumuri, mai puțină birocrație și o cauză în minus de stres într-un moment deja dificil.
Ce urmează în procesul legislativ
Proiectul adoptat de Senat urmează să fie supus dezbaterii și votului final în Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. Dacă și acolo va primi aviz favorabil, modificarea va deveni parte a Codului civil. Până atunci, opiniile experților juridici subliniază alinierea acestui demers la jurisprudența și standardele europene privind dreptul la identitate și la libertatea individuală, întrucât actualele reguli erau considerate depășite și complicate.
