Cancerul de sân rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul femeilor, iar depistarea timpurie poate face o diferență majoră în evoluția bolii. În acest context, autoexaminarea sânilor este adesea menționată ca o metodă simplă prin care femeile își pot cunoaște mai bine corpul și pot observa mai repede eventualele schimbări. Totuși, utilitatea acestei practici este încă dezbătută de specialiști, iar recomandările nu sunt întotdeauna aceleași.
Cum se face corect autoexaminarea sânilor
În trecut, autoexaminarea sânilor era recomandată aproape tuturor femeilor. În ultimele decenii însă, mai multe studii au pus sub semnul întrebării eficiența acestei metode.
Cercetări realizate la începutul anilor 2000 au arătat că autoexaminările nu sunt neapărat asociate cu o rată mai bună de supraviețuire în cazul cancerului de sân. În plus, ele pot duce uneori la biopsii inutile și la anxietate crescută.
Din acest motiv, organizații importante nu recomandă autoexaminarea sânilor ca metodă de screening de rutină pentru depistarea cancerului. În schimb, specialiștii recomandă efectuarea mamografiilor anuale începând cu vârsta de 40 de ani sau chiar mai devreme pentru persoanele cu risc crescut.
Totuși, există și voci din comunitatea medicală care consideră că această practică poate avea beneficii.
De ce unii medici recomandă, totuși, autoexaminarea
Mai mulți specialiști și organizații consideră că autoexaminarea poate avea un rol important în conștientizarea propriei sănătăți. Medicii spun că familiarizarea cu aspectul și textura normală a sânilor poate ajuta o persoană să observe mai rapid schimbări precum apariția unui nodul sau modificări ale pielii.
Autoexaminarea este văzută și ca o formă de implicare activă în monitorizarea propriei sănătăți, mai ales în contextul în care tot mai multe cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate la femei sub 50 de ani.
Chiar dacă vârsta mediană la momentul diagnosticului este de aproximativ 62 de ani, mulți specialiști recomandă ca femeile să înceapă să învețe cum să își examineze sânii încă din jurul vârstei de 20 de ani. Astfel, ele își pot cunoaște mai bine corpul înainte ca riscul de cancer să crească odată cu înaintarea în vârstă.
În același timp, medicii subliniază că probabilitatea ca o femeie aflată în jurul vârstei de 20 sau 30 de ani, fără factori de risc, să descopere un nodul canceros este foarte mică.
Potrivit American Cancer Society, riscul de cancer de sân poate fi mai mare în anumite situații, cum ar fi:
- efectuarea radioterapiei la nivelul toracelui înainte de vârsta de 30 de ani
- prezența unei mutații genetice BRCA1 sau BRCA2
- existența unei rude de gradul întâi cu mutații BRCA1 sau BRCA2
- prezența unor sindroame genetice rare precum Li-Fraumeni, Cowden sau Bannayan-Riley-Ruvalcaba
- existența unor rude apropiate diagnosticate cu aceste sindroame
Cum se face corect autoexaminarea sânilor
1. Observarea sânilor în oglindă
Primul pas este examinarea vizuală a sânilor, fără haine, în fața oglinzii. Specialiștii atrag atenția că țesutul mamar nu se limitează la zona decolteului. Acesta se extinde până la axile, claviculă și peretele toracic.
În timpul examinării vizuale, trebuie urmărite mai multe semne:
- umflături sau zone încrețite ale pielii
- adâncituri neobișnuite ale pielii care pot semăna cu coaja de portocală
- modificări de culoare ale pielii
- schimbări în forma sau dimensiunea sânilor ori a mameloanelor
- secreții noi la nivelul mamelonului, mai ales dacă sunt cu sânge sau apar doar la un singur mamelon
- vene mai vizibile decât în mod obișnuit la nivelul sânilor
Examinarea trebuie repetată și cu brațele ridicate deasupra capului, pentru a observa eventuale schimbări ale formei sânilor.
Medicii subliniază că aceste semne nu indică automat prezența cancerului. De exemplu, în timpul sarcinii sau al alăptării pot apărea modificări ale formei sânilor sau secreții mamelonare care sunt perfect normale. Totuși, dacă apar schimbări neobișnuite fără o explicație clară, este recomandat un consult medical.
2. Palparea sânilor
A doua etapă a autoexaminării presupune palparea țesutului mamar cu degetele. Examinarea poate fi realizată în picioare, întinsă sau în timpul dușului. Unele organizații recomandă verificarea sânilor în ambele poziții, însă specialiștii spun că este suficientă varianta în care persoana se simte mai confortabil.
În timpul dușului, mâinile pot aluneca mai ușor pe piele, ceea ce facilitează palparea. În schimb, poziția întinsă poate face mai ușor de examinat zona centrală a sânului sau regiunea de lângă axilă.
Examinarea se face pe rând pentru fiecare sân. De exemplu, pentru sânul drept, mâna dreaptă se ridică deasupra capului, iar cu vârfurile celor trei degete din mijloc ale mâinii stângi se aplică presiune asupra sânului.
Mișcările pot fi făcute în cercuri concentrice, pornind de la mamelon spre exterior, până la axilă. O altă variantă este mișcarea de tip „spițele roții”, în care degetele se deplasează în linii drepte dinspre mamelon spre exterior.
După examinarea sânului drept, procedura se repetă pentru sânul stâng. Palparea nu ar trebui să provoace durere, însă presiunea trebuie să fie suficientă pentru a simți țesutul mamar în profunzime.
Țesutul normal al sânului, chiar și atunci când este mai nodular, are de obicei o consistență moale sau spongioasă. În schimb, un nodul suspect este adesea mai tare.
Ce schimbări ar trebui urmărite
În timpul palparii sânilor, medicii recomandă atenție la:
- întărirea sau îngroșarea țesutului mamar
- apariția unui nodul care se simte ca o bilă mică sau o pietricică
- noduli cu margini neregulate
- ganglioni limfatici măriți în zona axilei sau a claviculei
Pe lângă aceste semne, studiile arată că și durerea persistentă la nivelul sânilor poate fi, în unele cazuri, un simptom asociat cancerului de sân.
Când este cel mai bine să faci autoexaminarea
Specialiștii recomandă ca autoexaminarea să fie făcută aproximativ în aceeași perioadă a fiecărei luni. Pentru persoanele care au menstruație, momentul ideal este la câteva zile după terminarea ciclului menstrual. Fluctuațiile hormonale din timpul ciclului pot influența sensibilitatea și consistența sânilor, iar imediat după menstruație aceștia sunt, de regulă, mai puțin sensibili.
Pentru persoanele aflate la menopauză sau care nu mai au menstruație, examinarea poate fi făcută în orice zi fixă din lună. Chiar și în cazul femeilor care fac mamografii anuale, pot apărea noduli între două investigații imagistice. Stabilirea unei zile lunare pentru autoexaminare poate ajuta la observarea mai rapidă a eventualelor schimbări.
Ce trebuie făcut dacă apare un nodul
Medicii atrag atenția că descoperirea unui nodul nu înseamnă automat cancer de sân. Majoritatea formațiunilor depistate la examinări sunt benigne.
Totuși, dacă nodulul persistă mai mult de una sau două săptămâni sau provoacă îngrijorare, este recomandată programarea la medicul ginecolog sau la medicul de familie.
În cazul în care specialistul consideră că nodulul necesită investigații suplimentare, pot fi recomandate examinări imagistice precum:
- mamografie
- ecografie mamară
- RMN mamar
În unele situații, poate fi necesară și o biopsie. De cele mai multe ori însă, nodulii descoperiți sunt formațiuni benigne, precum fibroadenomul sau chisturile simple. Fibroadenomul este un nodul frecvent format din țesut glandular și conjunctiv, iar chistul simplu este o formațiune plină cu lichid în interiorul sânului. Ambele sunt necanceroase și nu se transformă în cancer, însă medicii pot recomanda tratamente pentru a reduce eventualul disconfort.
