Inteligența artificială a fost considerată soluția care ne face munca mai ușoară și mai rapidă. În realitate, pentru mulți angajați, lucrurile stau exact invers, mai multă presiune, mai mult control și un nou tip de oboseală mentală, pe care specialiștii au început deja să o numească „brain fry” (epuizare cognitivă).
Entuziasmul șefilor vs. realitatea angajaților
Tot mai multe companii cer explicit folosirea AI în activitatea de zi cu zi. Inclusiv lideri din tech au transformat asta într-o cerință de bază, iar potrivit unui sondaj realizat de AI Resume Builder, aproape un sfert dintre companii impun utilizarea inteligenței artificiale în toate rolurile.
Problema apare însă în momentul în care entuziasmul din top management nu se potrivește cu experiența reală a angajaților. Un sondaj realizat de firma de consultanță Section arată că 74% dintre executivi sunt „entuziasmați” de AI, în timp ce 68% dintre angajații obișnuiți spun că se simt anxioși sau copleșiți.
Dennis Stolle, specialist în psihologie aplicată în cadrul American Psychological Association a explicat că ruptura apare pentru că locurile de muncă nu au fost gândite pentru astfel de instrumente, iar AI a fost introdus brusc, fără adaptare reală.
Productivitate mai mare, dar cu costuri ascunse
La prima vedere, AI pare să funcționeze. Un studiu realizat de Workday arată că 85% dintre angajați spun că economisesc între una și șapte ore pe săptămână folosind aceste instrumente.
Doar că există un „dar”. Aproape 40% din timpul câștigat se pierde ulterior pentru corectarea, rescrierea sau verificarea informațiilor generate de AI. Munca nu dispare, doar se transformă.
Angajații spun că, deși unele sarcini devin mai rapide, sunt nevoiți să verifice constant rezultatele. În unele cazuri, AI supraestimează potrivirea unui candidat pentru un job sau, dimpotrivă, respinge profiluri foarte bune.
Apare astfel un nou tip de responsabilitate: nu doar să faci treaba, ci să verifici dacă AI nu a greșit. Iar asta vine la pachet cu anxietate. Pentru că, dacă scapi o eroare generată de AI, responsabilitatea tot la tine ajunge.
AI nu este o soluție magică
Specialiștii atrag atenția că AI nu funcționează autonom, chiar dacă așa pare. În realitate, eficiența vine din combinația dintre om și tehnologie. AI generează rapid, dar omul verifică, corectează și decide.
Inclusiv CEO-ul Google, Sundar Pichai, a recunoscut, conform BBC că aceste modele sunt „predispuse la erori” și că utilizatorii trebuie să verifice informațiile și să nu aibă încredere oarbă în ele.
Învățarea AI, făcută pe timpul angajatului
Un alt punct sensibil este trainingul. Deși companiile cer tot mai mult competențe în AI, foarte puține oferă și suport real pentru asta. Doar 27% dintre angajați spun că au primit training, iar accesul la instrumente nu este întotdeauna clar, arată același studiu Section.
Mulți ajung să învețe singuri, în afara programului, iar asta creează un cerc vicios: ziua ești deja ocupat, iar seara înveți AI ca să faci față mai bine a doua zi, care devine și mai aglomerată.
Ben Smytheman, psiholog și vicepreședinte la LHH, spune, conform cnbc.com, că această presiune nu este sustenabilă. Angajații nu pot deveni eficienți într-un domeniu nou dacă sunt deja supraîncărcați.
„Brain fry”, noul tip de oboseală de la birou
Cercetătorii au identificat un fenomen nou: „AI brain fry”, adică oboseală mentală cauzată de utilizarea intensă a inteligenței artificiale. Astfel:
- fac mai multe greșeli
- iau decizii mai greu
- se simt confuzi sau copleșiți
Fenomenul apare mai ales atunci când oamenii trebuie să supravegheze mai multe instrumente AI simultan. Un alt studiu arată că această supraveghere constantă crește efortul mental cu 14% și oboseala cu 12%.
Specialiștii compară situația cu „jonglatul mai multor farfurii în același timp”. Dacă pierzi atenția o secundă, ceva cade.
Paradoxul AI: faci mai mult, dar te simți mai epuizat
Un alt efect observat în studii, inclusiv la University of California, Berkeley, este că AI nu reduce volumul de muncă, ci îl crește.
Angajații lucrează mai repede, preiau mai multe sarcini și ajung să muncească mai multe ore, de multe ori, fără să li se ceară explicit asta.
Specialiștii spun că problema nu este AI în sine, ci modul în care este implementat. Soluțiile există, dar cer răbdare:
- folosirea AI pentru sarcini repetitive, nu pentru tot
- training real pentru angajați
- reducerea presiunii pentru rezultate imediate
- regândirea modului de lucru, nu doar adăugarea unui instrument nou peste haosul existent
În plus, liderii au un rol esențial în a seta așteptări realiste.

