Peste 100.000 de români cer legalizarea parteneriatului civil. Care este situația în România și cum arată lucrurile în lume

O petiție semnată de peste 100.000 de oameni a fost depusă la Camera Deputaților de activiști și reprezentanți ai societății civile, care cer recunoașterea legală a cuplurilor necăsătorite din România. Inițiatorii campaniei spun că în țara noastră există sute de mii de cupluri care trăiesc împreună, dar nu au acces la protecții legale importante, de la drepturi de moștenire și pensie de urmaș până la posibilitatea de a lua decizii medicale sau de a-și vizita partenerul în spital, în situații critice.

Subiectul parteneriatului civil revine astfel în dezbaterea publică, într-un moment în care România rămâne fără o formă de recunoaștere legală pentru cuplurile necăsătorite.

Ce cer inițiatorii petiției depuse la Parlament

Petiția a fost depusă la Camera Deputaților în cadrul campaniei „Parteneriat Civil Acum”, susținută de organizații civice, creatori de conținut și reprezentanți ai societății civile. Solicitarea centrală este adoptarea unei legi care să permită recunoașterea juridică a cuplurilor necăsătorite, indiferent dacă sunt formate din persoane de sexe diferite sau din persoane de același sex.

Președintele Asociației MozaiQ, Vlad Viski, a declarat la Palatul Parlamentului că în România există peste 360.000 de cupluri necăsătorite care trăiesc în concubinaj.

„Am venit astăzi în Parlament alături de membri din societatea civilă, creatori de conţinut, profesori universitari, pentru a depune o petiţie care a strâns peste 100.000 de semnături pentru legalizarea parteneriatelor civile în România”, a spus acesta, potrivit Euronews.

Vlad Viski a mai afirmat că solicitarea vizează Parlamentul României și pe președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

„Astăzi, în România, există peste 360.000 de cupluri necăsătorite care trăiesc în concubinaj, majoritatea heterosexuale şi noi cerem Parlamentului României şi specific preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, să legalizeze parteneriatul civil în România”, a transmis reprezentantul MozaiQ.

Potrivit acestuia, tema nu se referă doar la cuplurile de același sex, ci la toate cuplurile care trăiesc împreună fără să fie căsătorite.

„Este vorba despre egalitate, despre respect şi solicităm Parlamentului României legalizarea de urgenţă a parteneriatului civil. Suntem vocea a 100.000 de români, 100.000 de cetăţeni care îşi doresc respect şi demnitate în România”, a mai spus Vlad Viski.

CITEȘTE ȘI:

Semnul discret din dormitor care îți arată că partenerul s-a distanțat emoțional de tine

Ce faci dacă ești în pericol acasă. Numerele la care poți suna și pașii legali care te pot proteja

Ce ar schimba parteneriatul civil pentru cuplurile necăsătorite

Parteneriatul civil ar crea un cadru legal pentru cuplurile care nu sunt căsătorite, dar trăiesc într-o relație stabilă. În lipsa unei asemenea reglementări, partenerii nu sunt recunoscuți automat ca familie din punct de vedere juridic, chiar dacă locuiesc împreună de ani de zile, au bunuri comune sau se îngrijesc reciproc.

Printre situațiile invocate frecvent de susținătorii parteneriatului civil se numără dreptul de a moșteni, dreptul la pensie de urmaș, posibilitatea de a lua decizii medicale pentru partener în situații grave, accesul la informații medicale, protecția locuinței comune sau reglementarea bunurilor dobândite împreună. În prezent, multe dintre aceste drepturi sunt legate de statutul de soț sau soție.

Directoarea strategică a campaniei „Parteneriat Civil Acum”, Alina Greavu, a explicat că solicitările nu sunt prezentate ca privilegii, ci ca drepturi de bază pentru familiile care există deja în societate.

„Nu cerem privilegii, cerem niște chestiuni de bază”, a transmis aceasta, potrivit relatărilor din presă.

În practică, o lege a parteneriatului civil ar putea stabili cine poate încheia un asemenea parteneriat, care sunt drepturile și obligațiile partenerilor, cum se înregistrează relația, cum încetează parteneriatul și ce efecte produce în materie de proprietate, moștenire, decizii medicale sau protecție socială.

Care este situația legală în România acum

În prezent, România nu are o lege a parteneriatului civil. Căsătoria este reglementată de Codul civil ca uniune între un bărbat și o femeie, iar căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute în dreptul intern. În același timp, nu există nici o instituție alternativă, cum ar fi parteneriatul civil sau uniunea civilă, care să ofere cuplurilor necăsătorite un statut juridic clar.

În Parlament există de mai mulți ani propuneri legislative privind parteneriatul civil, inclusiv proiectele Pl-x 152/2019 și Pl-x 153/2019, aflate la Camera Deputaților. Acestea au vizat crearea unui cadru legal pentru recunoașterea cuplurilor necăsătorite, însă nu au fost adoptate până acum.

CEDO a mai ”mustrat” România pe acest subiect

România a fost vizată și de hotărâri importante la nivel european. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în cauza Buhuceanu și alții contra României, că lipsa recunoașterii legale pentru cuplurile formate din persoane de același sex încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie. Cauza a privit 21 de cupluri de același sex care nu aveau o posibilitate legală de recunoaștere a relației lor.

O altă decizie relevantă este cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2018, în cazul Coman-Hamilton. Curtea a stabilit că noțiunea de „soț” din dreptul Uniunii Europene privind libera circulație poate include și soțul de același sex al unui cetățean european, dacă mariajul a fost încheiat legal într-un stat membru. Această decizie nu obligă statele să introducă în dreptul intern căsătoria între persoane de același sex, dar are efecte în materia dreptului de ședere și a liberei circulații.

Cum arată situația în Europa și în lume

În Europa, formele de recunoaștere a cuplurilor necăsătorite diferă de la o țară la alta. Unele state permit căsătoria între persoane de același sex, altele au parteneriate civile, uniuni înregistrate sau alte forme de protecție juridică. Franța, de exemplu, are din 1999 pactul civil de solidaritate, cunoscut drept PACS, care poate fi încheiat atât de cupluri heterosexuale, cât și de cupluri de același sex.

În multe țări europene, parteneriatul civil a apărut înaintea legalizării căsătoriei pentru cuplurile de același sex sau ca alternativă pentru persoanele care nu vor să se căsătorească, dar doresc protecție juridică. În alte state, parteneriatele civile coexistă cu instituția căsătoriei și sunt folosite de cupluri care vor un cadru legal mai flexibil.

Parteneriatul civil, în Europa

La nivel global, recunoașterea legală a cuplurilor necăsătorite diferă mult de la o țară la alta. Unele state au legalizat căsătoria între persoane de același sex, altele permit parteneriate civile sau uniuni înregistrate, iar în multe țări nu există nicio formă de protecție juridică pentru aceste cupluri. Diferențele sunt importante nu doar simbolic, ci și practic: ele pot influența dreptul la moștenire, accesul la informații medicale, regimul bunurilor comune, dreptul de ședere sau protecția socială.

În Europa, situația este mai avansată decât în alte regiuni, dar nu este uniformă. Potrivit platformei oficiale Europa.eu, parteneriatele înregistrate sunt considerate echivalente sau comparabile cu mariajul în unele țări ale Uniunii Europene, iar statele care permit căsătoria între persoane de același sex recunosc, în general, și parteneriatele înregistrate încheiate în alte țări UE. Totuși, drepturile concrete diferă în funcție de legislația națională.

Franța este unul dintre exemplele cunoscute. Acolo există PACS, pactul civil de solidaritate, care poate fi încheiat de doi adulți, indiferent dacă sunt de sex diferit sau de același sex. Potrivit www.service-public.gouv.fr, site-ul oficial al administrației franceze, PACS este un contract între doi adulți care permite organizarea vieții comune. Franța permite și căsătoria între persoane de același sex, astfel că parteneriatul civil funcționează ca o opțiune separată, mai flexibilă decât mariajul.

Căsătorie sau uniune civilă

Italia, în schimb, nu permite căsătoria între persoane de același sex, dar recunoaște uniunile civile. Modelul italian a fost introdus printr-o lege adoptată în 2016 și oferă cuplurilor de același sex o serie de drepturi patrimoniale și personale, fără a echivala complet uniunea civilă cu mariajul. În mod similar, alte țări europene au ales soluții intermediare: Croația, Cipru, Cehia, Ungaria, San Marino, Letonia, Lituania, Monaco sau Muntenegru recunosc diferite forme de parteneriat civil, uniune înregistrată sau protecție legală pentru cuplurile de același sex.

Există însă și state europene în care recunoașterea rămâne limitată sau absentă. Polonia, de exemplu, nu are în prezent căsătorie între persoane de același sex și nici un sistem complet de parteneriat civil. Totuși, în noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre UE trebuie să recunoască o căsătorie între persoane de același sex încheiată legal într-un alt stat membru, pentru exercitarea drepturilor legate de libera circulație și viața de familie. Potrivit Reuters, hotărârea nu obligă statele să legalizeze căsătoria între persoane de același sex în dreptul intern, dar le obligă să recunoască efectele unor astfel de căsătorii încheiate legal în alt stat UE.

Parteneriatul civil, în lume

În afara Europei, situația este la fel de diversă. Statele Unite au legalizat căsătoria între persoane de același sex la nivel federal în 2015, în urma deciziei Curții Supreme în cauza Obergefell v. Hodges. ConformHuman Rights Campaign, hotărârea a acordat cuplurilor de același sex din toate cele 50 de state dreptul la recunoaștere egală în fața legii.

În America Latină, mai multe state au legalizat căsătoria între persoane de același sex, inclusiv Argentina, Uruguay, Brazilia, Columbia, Ecuador, Chile, Costa Rica, Cuba și Mexic. În alte țări, au existat inițial forme de uniune civilă sau decizii judiciare care au deschis drumul către recunoașterea completă. Regiunea este una dintre cele mai avansate la nivel global în privința recunoașterii cuplurilor de același sex, deși diferențele naționale rămân importante.

În Asia, cel mai relevant exemplu recent este Thailanda, unde legea privind căsătoria între persoane de același sex a intrat în vigoare în ianuarie 2025, statul devenind primul din Asia de Sud-Est care acordă acest drept. Taiwan legalizase anterior căsătoria între persoane de același sex, în 2019, devenind primul stat din Asia care a făcut acest pas. În alte țări asiatice, recunoașterea poate fi limitată, locală sau inexistentă.

În Africa, situația este mult mai restrictivă. Africa de Sud rămâne exemplul principal de stat african care permite căsătoria între persoane de același sex, după legalizarea din 2006. În schimb, în multe alte state africane nu există parteneriat civil sau căsătorie pentru cuplurile de același sex, iar în unele țări relațiile între persoane de același sex sunt încă sancționate penal. Potrivit ILGA World, hărțile globale privind recunoașterea legală a cuplurilor de același sex arată diferențe majore între regiunile lumii, de la căsătorie egală și uniuni civile până la lipsa oricărei recunoașteri.

Situația în România

Prin comparație, România se află în categoria statelor care nu au încă o formă de parteneriat civil pentru cuplurile necăsătorite. Discuția de aici nu privește doar căsătoria între persoane de același sex, ci și protecția juridică a cuplurilor care trăiesc împreună fără să fie căsătorite. În acest sens, parteneriatul civil este prezentat de susținători ca o soluție legală intermediară, prin care statul ar putea recunoaște relații deja existente în societate și ar putea reglementa drepturi de bază legate de viața de familie, patrimoniu, sănătate și protecție socială.

Pentru România, dezbaterea actuală este concentrată pe parteneriatul civil ca formă de protecție legală pentru cuplurile necăsătorite. Susținătorii proiectului insistă că discuția nu privește doar cuplurile LGBT, ci și numeroase cupluri heterosexuale care trăiesc în concubinaj și care nu beneficiază, în prezent, de protecții juridice comparabile cu cele ale soților.

De ce subiectul revine acum în dezbaterea publică

Depunerea celor peste 100.000 de semnături la Camera Deputaților pune din nou presiune pe Parlament pentru a lua o decizie în privința proiectelor privind parteneriatul civil. Inițiatorii campaniei afirmă că România a rămas printre puținele state din Uniunea Europeană fără o formă de recunoaștere legală a cuplurilor necăsătorite.

Subiectul este sensibil în România, pentru că se află la intersecția dintre drepturi civile, familie, legislație, religie și valori sociale. Tocmai de aceea, discuția publică este adesea tensionată. Din punct de vedere juridic, însă, miza principală invocată de susținători este protecția concretă a unor persoane care trăiesc deja în relații stabile, dar care nu sunt recunoscute de stat ca familie.

Dezbaterile continuă, în Parlament

Pentru moment, parteneriatul civil nu este legalizat în România. Petiția depusă la Parlament nu schimbă automat legislația, dar readuce tema pe agenda politică și publică. Următorul pas depinde de decizia parlamentarilor: reluarea dezbaterilor, modificarea proiectelor existente sau adoptarea unei noi forme de reglementare.

Până la o eventuală schimbare legislativă, cuplurile necăsătorite din România rămân fără un statut juridic specific. Aceasta înseamnă că multe drepturi trebuie reglementate separat, prin acte notariale, testamente, împuterniciri sau alte instrumente juridice, acolo unde legea permite. Chiar și așa, acestea nu acoperă întotdeauna toate situațiile în care statutul de partener ar conta.