Poți fi înconjurată de oameni și totuși să te simți singură. Psihologii explică fenomenul tot mai des întâlnit

Ai o familie care te iubește, un partener atent, prieteni cu care vorbești frecvent și totuși, uneori, te simți profund singură? Dacă răspunsul este da, să știi că nu ești singura persoană care trece prin această experiență.

Psihologii și sociologii au studiat acest fenomen timp de decenii și au ajuns la o concluzie surprinzătoare: singurătatea nu este întotdeauna legată de lipsa oamenilor din jurul nostru. Uneori, ea apare chiar și atunci când viața noastră socială pare bogată și împlinită.

Acest tip de experiență poartă numele de singurătate emoțională, un concept descris pentru prima dată în 1973 de sociologul american Robert Weiss în lucrarea sa Loneliness: The Experience of Emotional and Social Isolation. Cercetările ulterioare au confirmat că singurătatea emoțională este diferită de singurătatea socială și că cele două nu trebuie confundate.

Două tipuri de singurătate despre care se vorbește prea puțin

În mod obișnuit, oamenii asociază singurătatea cu izolarea socială. Imaginea clasică este cea a unei persoane care locuiește singură, are puțini prieteni și rareori participă la activități sociale.

Însă specialiștii spun că realitatea este mai complexă.

Potrivit lui Robert Weiss, există două forme distincte de singurătate:

1. Singurătatea socială, care apare atunci când ne lipsesc relațiile sociale, sentimentul de apartenență și interacțiunile cu ceilalți.
2. Singurătatea emoțională, care apare atunci când ne lipsește o legătură profundă și sigură cu o persoană importantă din viața noastră.

Cu alte cuvinte, poți avea zeci de cunoștințe, prieteni și colegi și totuși să simți că nimeni nu te înțelege cu adevărat.

De ce nu poate fi înlocuită conexiunea emoțională

Robert Weiss a observat acest fenomen studiind persoane care își pierduseră partenerul de viață.

Mulți dintre acești oameni erau înconjurați de copii, rude și prieteni care încercau să îi sprijine. Cu toate acestea, sentimentul de singurătate rămânea extrem de puternic.

Explicația era simplă: ceea ce lipsea nu era compania oamenilor, ci relația profundă cu acea persoană care reprezenta centrul universului lor emoțional.

În schimb, persoanele care se mutaseră într-un oraș nou și nu cunoșteau pe nimeni experimentau o altă formă de singurătate, care se diminua pe măsură ce își făceau prieteni și își construiau o rețea socială.

Această diferență a devenit una dintre cele mai importante descoperiri din cercetarea modernă a singurătății.

Poți avea o relație și totuși să te simți singură

Poate cea mai surprinzătoare concluzie a studiilor este că singurătatea emoțională poate exista chiar și în cadrul unei relații de cuplu.

O cercetare publicată în revista Personality and Individual Differences de psihologii Enrico DiTommaso și Barry Spinner a confirmat că singurătatea emoțională și cea socială sunt experiențe distincte, cu efecte diferite asupra sănătății mintale.

Mai mult, cercetătorii au descoperit că singurătatea emoțională poate avea două forme:

1. singurătate emoțională romantică, legată de relația cu partenerul;
2. singurătate emoțională familială, legată de relațiile apropiate din familie.

Astfel, o persoană poate avea o căsnicie fericită și totuși să simtă lipsa unei conexiuni emoționale cu familia. Sau invers.

Ce spune știința despre nevoia de atașament

La baza acestei teorii se află cercetările realizate de psihiatrul britanic John Bowlby, cunoscut pentru dezvoltarea teoriei atașamentului.

Bowlby a susținut că oamenii sunt programați biologic să formeze legături emoționale puternice cu anumite persoane și că aceste conexiuni sunt esențiale pentru sănătatea psihologică.

Potrivit teoriei sale, nevoia de apropiere emoțională este diferită de nevoia de socializare. Cele două funcționează prin mecanisme psihologice distincte și nu se pot substitui una pe cealaltă.

Acesta este motivul pentru care cineva poate participa la petreceri, poate avea o viață socială activă și poate fi înconjurat de oameni care îl iubesc, dar să simtă în continuare un gol emoțional greu de explicat.

Singurătatea poate afecta și sănătatea fizică

Consecințele singurătății nu sunt doar emoționale.

Una dintre cele mai ample analize realizate pe această temă a fost publicată în revista Perspectives on Psychological Science de echipa coordonată de Julianne Holt-Lunstad.

Analiza a inclus peste 3,4 milioane de participanți și a concluzionat că singurătatea este asociată cu un risc mai mare de mortalitate prematură. Cercetătorii au observat că efectele singurătății percepute subiectiv sunt distincte de cele ale izolării sociale obiective.

Cu alte cuvinte, nu doar lipsa oamenilor din jur contează, ci și calitatea conexiunilor emoționale pe care le avem.

De ce nu este suficient să socializezi mai mult

În ultimii ani, inclusiv World Health Organization a atras atenția asupra creșterii nivelului de singurătate la nivel global.

Specialiștii avertizează însă că soluția nu este întotdeauna simpla creștere a numărului de interacțiuni sociale.

Dacă problema este singurătatea socială, participarea la activități, întâlnirea cu oameni noi și construirea unei comunități pot ajuta enorm.

Dacă problema este singurătatea emoțională, lucrurile sunt mai nuanțate. În acest caz, cheia nu este să cunoști mai mulți oameni, ci să construiești sau să reconstruiești relații în care să te simți văzută, înțeleasă și acceptată.

Un sentiment real, nu un semn de nerecunoștință

Poate cea mai importantă concluzie a cercetărilor este aceasta: dacă te simți singură deși ai oameni care te iubesc în jur, nu înseamnă că ești nerecunoscătoare și nici că relațiile tale sunt neapărat defecte.

Psihologii spun că singurătatea emoțională este o experiență reală, măsurabilă și profund umană. Ea apare atunci când una dintre nevoile fundamentale ale omului, aceea de conexiune emoțională autentică, nu este pe deplin împlinită.

Iar soluția nu constă întotdeauna în mai mulți oameni, ci în relații mai profunde, mai sincere și mai sigure cu cei care sunt deja parte din viața noastră.

Notă a redacției: Acest articol are scop informativ și se bazează pe studii și cercetări publicate în literatura de specialitate din domeniile psihologiei, sociologiei și sănătății publice. Experiența singurătății poate varia de la o persoană la alta și nu reprezintă, în sine, un diagnostic medical sau psihologic. Dacă sentimentele de singurătate, izolare sau deconectare emoțională persistă și afectează semnificativ calitatea vieții, este recomandată consultarea unui specialist în sănătate mintală. Informațiile prezentate nu înlocuiesc evaluarea, diagnosticul sau recomandările unui profesionist.

Pentru cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro, dar și pe Tik Tok! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!