Brigitte Macron nu renunță după achitarea celor care au răspândit afirmații false despre ea. Decizia radicală luată acum

Brigitte Macron continuă lupta juridică împotriva afirmațiilor false răspândite în mediul online despre viața și identitatea sa. După ce Curtea de Apel din Paris le-a achitat pe cele două femei judecate pentru defăimare, soția președintelui Franței a decis să conteste hotărârea la Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță judiciară franceză pentru astfel de căi de atac.

Demersul nu înseamnă că instanța supremă va reanaliza biografia Primei Doamne sau va stabili dacă zvonurile sunt adevărate. Curtea de Casație verifică, în principal, dacă judecătorii instanței de apel au interpretat și aplicat corect legea.

Decizia Brigittei Macron arată însă că aceasta nu este pregătită să închidă disputa. În centrul procesului se află întrebarea dacă afirmațiile publicate despre ea au constituit defăimare sau au rămas în limitele protejate ale libertății de exprimare.

Brigitte Macron a sesizat Curtea de Casație

Hotărârea contestată a fost pronunțată pe 10 iulie 2025 de Curtea de Apel din Paris. Instanța le-a achitat pe Natacha Rey și Amandine Roy, cunoscută și sub numele Delphine Jegousse, după ce acestea fuseseră condamnate în primă instanță.

La 14 iulie 2025, avocatul Brigittei Macron a confirmat că aceasta va formula recurs în casație împotriva verdictului. Și fratele său, Jean-Michel Trogneux, parte civilă în dosar, a contestat decizia.

Este o etapă juridică importantă, dar diferită de un nou proces pe fond. Curtea de Casație nu stabilește, de regulă, din nou faptele și nu audiază martorii așa cum ar face o instanță obișnuită.

Dacă va considera că legea a fost aplicată greșit, poate anula hotărârea și poate trimite cauza spre rejudecare unei alte instanțe de apel. Dacă respinge recursul, achitarea rămâne definitivă.

Până la data redactării acestui material, nu a fost identificată în sursele publice consultate o hotărâre definitivă a Curții de Casație în această cauză.

Cum a început controversa

Zvonul a devenit viral în Franța la sfârșitul anului 2021, după publicarea online a unui interviu video de aproximativ patru ore.

În material, Natacha Rey și Amandine Roy au reluat o teorie conspiraționistă potrivit căreia Brigitte Macron ar fi fost născută bărbat și ar fi purtat numele Jean-Michel Trogneux.

Afirmația este falsă. Jean-Michel Trogneux este, în realitate, fratele Brigittei Macron. Acesta a apărut public alături de ea inclusiv la ceremoniile de învestire ale lui Emmanuel Macron din 2017 și 2022.

Înregistrarea a fost distribuită masiv înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2022 și a alimentat un val de postări, comentarii și materiale conspiraționiste.

Teoria a depășit ulterior granițele Franței, fiind preluată și amplificată de conturi și personalități online din alte țări.

Cele două femei fuseseră condamnate în primă instanță

În septembrie 2024, un tribunal din Paris le-a găsit vinovate pe cele două femei de defăimare.

Acestea au primit câte o amendă de 500 de euro cu suspendare și au fost obligate să achite despăgubiri civile. Brigitte Macron urma să primească 8.000 de euro, iar fratele său, Jean-Michel Trogneux, 5.000 de euro.

Cele două au contestat hotărârea.

În iulie 2025, Curtea de Apel din Paris a schimbat verdictul și le-a achitat. Judecătorii au analizat 18 fragmente contestate de reclamanți și au apreciat că unele nu îndeplineau condițiile juridice ale defăimării, iar pentru altele putea fi reținută buna-credință a autoarelor.

Ce nu a decis Curtea de Apel

Achitarea a fost prezentată în unele postări drept o confirmare judiciară a zvonurilor despre Brigitte Macron.

Această interpretare este falsă.

Instanța nu a stabilit că Brigitte Macron s-ar fi născut bărbat și nu a validat teoria distribuită online. Hotărârea a vizat exclusiv răspunderea penală pentru defăimare și modul în care legea franceză se aplică pasajelor reclamate. Reuters a verificat decizia și a subliniat că verdictul nu privește identitatea de gen a Brigittei Macron, ci încadrarea juridică a afirmațiilor publicate.

Distincția este esențială: faptul că o persoană este achitată într-un proces de defăimare nu transformă automat afirmațiile sale în adevăruri demonstrate.

O achitare poate interveni și din cauza formulării acuzației, a interpretării juridice, a procedurii sau a protecției acordate libertății de exprimare.

De ce a ales Brigitte Macron să continue procesul

Prin sesizarea Curții de Casație, Brigitte Macron încearcă să obțină verificarea raționamentului juridic folosit de instanța de apel.

Problema centrală este delicată. Pe de o parte, libertatea de exprimare protejează inclusiv ideile controversate, criticile dure și dezbaterile despre persoane publice. Pe de altă parte, această libertate nu este nelimitată și nu oferă automat protecție pentru acuzații false care pot afecta reputația sau viața privată.

Brigitte Macron susține, prin acțiunile sale, că zvonurile nu reprezintă o simplă opinie, ci o campanie repetată care i-ar fi afectat imaginea și familia.

Demersul are și o dimensiune simbolică. Prima Doamnă a explicat ulterior că dorește să ofere un exemplu persoanelor, în special tinerilor, care se confruntă cu hărțuirea online.

Un alt proces s-a încheiat cu zece condamnări

Dosarul celor două femei nu trebuie confundat cu procesul separat privind hărțuirea cibernetică.

În acea cauză, zece persoane, opt bărbați și două femei, au fost judecate pentru numeroase mesaje publicate online la adresa Brigittei Macron.

Pe 5 ianuarie 2026, un tribunal din Paris i-a găsit vinovați pe toți cei zece inculpați. Instanța a descris unele dintre mesajele lor drept deosebit de degradante, insultătoare și răuvoitoare.

Postările reluau afirmații false despre identitatea și sexualitatea Primei Doamne și, în unele cazuri, asociau diferența de vârstă dintre ea și Emmanuel Macron cu acuzații de pedofilie.

Pedepsele au inclus o condamnare la șase luni de închisoare, sentințe cu suspendare cuprinse între patru și opt luni și participarea obligatorie la cursuri de conștientizare privind hărțuirea cibernetică. Cei condamnați au fost obligați și să îi plătească Brigittei Macron despăgubiri.

Amandine Roy s-a aflat și printre persoanele vizate în acest dosar, însă temeiul juridic a fost hărțuirea online, nu defăimarea analizată în procesul inițial.

Fiica Brigittei Macron a vorbit despre efectele asupra familiei

În cadrul procesului pentru hărțuire cibernetică, Tiphaine Auzière, fiica Brigittei Macron, a descris impactul pe care campania online l-ar fi avut asupra mamei sale.

Potrivit relatărilor din presă, aceasta a vorbit despre deteriorarea stării de sănătate și despre presiunea resimțită în viața de zi cu zi.

Chiar și aparițiile publice obișnuite ar fi devenit mai dificile, deoarece fiecare fotografie putea fi analizată și reinterpretată în sprijinul unor noi teorii conspiraționiste.

Mărturia arată una dintre particularitățile hărțuirii digitale: efectul nu este produs doar de o singură postare, ci de repetarea și răspândirea ei prin sute sau mii de conturi.

Lupta juridică a ajuns și în Statele Unite

Brigitte și Emmanuel Macron au deschis și un proces de defăimare în Statele Unite împotriva comentatoarei conservatoare Candace Owens.

Cei doi o acuză că a promovat în mod repetat aceeași teorie falsă într-o serie de videoclipuri și alte materiale online, după ce ar fi refuzat solicitările de retragere a afirmațiilor.

Acțiunea a fost depusă în statul Delaware și descrie demersurile lui Owens drept o campanie de umilire desfășurată la scară internațională.

Procesul american este distinct de cazurile din Franța și se desfășoară potrivit unor reguli juridice diferite. În Statele Unite, persoanele publice trebuie să îndeplinească un standard ridicat pentru a câștiga un proces de defăimare.

Avocații cuplului Macron au anunțat că intenționează să prezinte documente, fotografii și mărturii pentru a combate afirmațiile distribuite despre Brigitte Macron.

O dispută despre reputație, dar și despre limitele internetului

Cazul Brigitte Macron a devenit mai mult decât un conflict între o persoană publică și autorii unor afirmații ofensatoare.

El pune în lumină viteza cu care o teorie fără dovezi poate traversa platformele, țările și limbile, transformându-se într-un flux greu de oprit.

Odată ce o afirmație devine virală, dezmințirile ajung adesea mai greu la public decât acuzația inițială. Chiar și o hotărâre judecătorească poate fi scoasă din context și folosită pentru a alimenta aceeași poveste pe care procesul încerca să o clarifice.

Achitarea din iulie 2025 nu a confirmat zvonurile despre Brigitte Macron. A reprezentat o interpretare a legii franceze privind defăimarea, interpretare pe care aceasta a decis să o conteste.

Prin sesizarea Curții de Casație, soția președintelui francez arată că nu este dispusă să lase verdictul neanalizat la cel mai înalt nivel.

În paralel, condamnările pronunțate în ianuarie 2026 în dosarul de hărțuire cibernetică transmit un mesaj diferit: libertatea de exprimare nu protejează automat campaniile repetate, insultătoare și răuvoitoare îndreptate împotriva unei persoane.

Notă editorială: Teoria potrivit căreia Brigitte Macron s-ar fi născut bărbat este falsă. Achitarea pronunțată de Curtea de Apel din Paris în iulie 2025 a vizat încadrarea juridică a unor afirmații într-un dosar de defăimare și nu a reprezentat o hotărâre asupra identității de gen a Primei Doamne a Franței.

Pentru cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro, dar și pe Tik Tok! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!