10 ani fără Regina Ana. De la vânzătoare la regină: Femeia care a luptat pe front și l-a iubit pe Regele Mihai timp de 68 de ani

La 1 august 2026 se împlinesc zece ani de la moartea Reginei Ana a României, una dintre cele mai discrete și mai puternice personalități ale istoriei regale moderne. Soție a Regelui Mihai I timp de 68 de ani, mamă a cinci fiice, infirmieră și șofer de ambulanță în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Regina Ana a traversat exilul și marile încercări ale secolului al XX-lea cu o demnitate rară.

Familia Regală a României a marcat momentul printr-un mesaj dedicat vieții sale, amintind atât anii petrecuți pe front, cât și devotamentul față de Regele Mihai și legătura profundă pe care și-a construit-o cu România.

Regina Ana s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca Principesă de Bourbon-Parma. A fost fiica Principelui René de Bourbon și a Principesei Margareta a Danemarcei și a crescut alături de cei trei frați ai săi, Jacques, Michel și André. La 10 iunie 1948 s-a căsătorit, la Atena, cu Regele Mihai I al României. Cei doi au avut împreună cinci fiice și au rămas alături unul de celălalt până la moartea Reginei, la 1 august 2016.

Principesa care a plecat pe front la numai 19 ani

Copilăria Anei de Bourbon-Parma a fost marcată de război și refugiu. După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1939, familia sa a fost nevoită să părăsească Franța și să se refugieze succesiv în Spania, Portugalia și Statele Unite.

În America, tânăra principesă a urmat o școală de artă la New York. În paralel, a lucrat ca vânzătoare la magazinul Macy’s pentru a-și câștiga existența, o experiență neobișnuită pentru o descendentă a unora dintre cele mai vechi familii regale europene.

În 1943, la numai 19 ani, i-a cerut mamei permisiunea de a se întoarce în Europa și de a participa la război sub culorile Franței. A lucrat în spatele frontului ca infirmieră, a transportat sânge și plasmă pentru răniți și a condus singură un jeep militar.

Drumul său a trecut prin Maroc, Algeria, Italia, Franța, Luxemburg și Germania. A urmat o școală pentru infirmiere de ambulanță și a trăit, potrivit evocării Familiei Regale, o viață de cazarmă în adevăratul sens al cuvântului.

La sfârșitul războiului, s-a întors la viața civilă cu experiența unor ani care o maturizaseră înainte de vreme. Pentru activitatea sa a primit Crucea de Război a Republicii Franceze și gradul de locotenent.

Curajul demonstrat în acei ani avea să rămână una dintre trăsăturile definitorii ale Reginei Ana. Nu a vorbit ostentativ despre meritele sale și nu a transformat experiența războiului într-un element de imagine publică. Discreția a însoțit-o întreaga viață.

Regele Mihai i-a văzut chipul înainte să o cunoască

Povestea de iubire dintre Regina Ana și Regele Mihai a început, simbolic, înainte ca cei doi să se întâlnească. În timpul războiului, Regele Mihai ar fi văzut într-un jurnal cinematografic câteva secunde cu Principesa Ana, filmată în Maroc în timp ce lucra pe front.

Impresionat de chipul ei, Regele ar fi cerut ca secvențele să fie transformate în mici fotografii, pe care le-a păstrat în discreție. Abia în toamna anului 1947 cei doi s-au cunoscut la Londra, unde participau la nunta Principesei Elisabeta, viitoarea Regină Elisabeta a II-a.

Întâlnirea a avut loc cu doar câteva luni înainte ca Regele Mihai să fie forțat să abdice și să părăsească România. În ciuda contextului dramatic, Ana a ales să-i rămână alături. S-au căsătorit la Atena, pe 10 iunie 1948, și au început împreună o viață de exil.

Regina Ana avea să-i fie alături Regelui Mihai în toate etapele dificile care au urmat. Viața lor departe de România nu a semănat cu imaginea convențională a unui cuplu regal. Au muncit, și-au crescut cele cinci fiice și au încercat să păstreze o viață de familie cât mai normală.

„Iubirea unuia pentru altul și dragostea amândurora pentru România” i-au însoțit pe Regele Mihai și Regina Ana timp de 68 de ani, se arată în mesajul publicat de Familia Regală.

„Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele”

Deși a trăit o mare parte din viață departe de România, Regina Ana a vorbit despre Regele Mihai cu o tandrețe lipsită de artificii. Pentru ea, devotamentul față de soț nu a reprezentat numai o obligație, ci o alegere profund personală.

„Consider că sunt foarte norocoasă! Fiind alături de omul iubit, simt că trebuie să fac mai mult pentru el și pentru visele lui. Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele, aici nu încape niciun dubiu! Viața a fost generoasă cu mine, mi-a dat enorm de mult”, mărturisea Regina Ana.

În spatele aparițiilor oficiale a existat o viață de cuplu formată din gesturi simple. La Palatul Elisabeta, Regina Ana avea o cameră în care îi plăcea să citească sau să privească la televizor. În tinerețe, ea și Regele Mihai ascultau împreună concerte simfonice, de pe discuri și benzi de magnetofon păstrate cu grijă de suveran.

De fiecare dată când se mutau într-o casă nouă, prima lucrare pe care o ascultau era „Poema Română”, de George Enescu, ca o binecuvântare simbolică a acelui spațiu.

Relația lor a rezistat exilului, grijilor financiare, izolării și dorului de țară. Regina Ana nu a încercat să ocupe locul Regelui Mihai, dar i-a protejat visurile și a susținut legătura lui cu România.

România, țara pe care a cunoscut-o mai întâi prin ochii Regelui

Regina Ana a ajuns pentru prima dată în România abia în mai 1992, la vârsta de 68 de ani. Timp de peste patru decenii nu putuse vizita țara al cărei nume îl purta.

Înainte să vadă România, o cunoscuse prin poveștile Regelui Mihai, prin fotografiile lui și prin amintirile unei lumi pierdute. De aceea, spunea că locurile descoperite aici îi păreau deja familiare.

„De fiecare dată când am descoperit un loc, mi s-a părut cunoscut, fiindcă vedeam cu ochii ceea ce văzusem cu spiritul, ascultându-l pe Rege”, mărturisea Regina Ana. „Nu putem pune granițe sufletului, este imposibil. Nu putem opri iubirea și nici datoria.”

Regina vorbea despre România nu doar ca despre o responsabilitate regală, ci ca despre o identitate personală. Își dorea să cunoască mai mult țara și să aprofundeze legătura cu oamenii și locurile sale.

„Există o poezie pe care România o are, eu am văzut-o. În păduri, pe câmpuri, în văile românești totul cântă”, spunea ea, evocând mai ales satele în care considera că se păstrează sufletul țării.

Regina Ana și Regele Mihai le-au transmis celor cinci fiice această legătură cu România, chiar dacă ele crescuseră în exil. În familia lor, țara a rămas permanent prezentă prin povești, tradiții, muzică și sentimentul apartenenței.

O regină discretă, departe de imaginea fastuoasă a monarhiei

Regina Ana nu a fost interesată de luxul ostentativ și nici de construirea unei imagini spectaculoase. Atitudinea sa față de modă ar fi fost inspirată de mama ei, care obișnuia să spună: „Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”.

Modestia ei era dublată de o mare forță interioară. A trecut fără să se plângă de la viața unei principese la cea a unei femei care trebuia să muncească pentru a-și susține familia. În exil, rangul regal nu i-a ferit pe Regele Mihai și pe Regina Ana de responsabilitățile cotidiene.

În 1960, cei doi au scris împreună piesa de teatru în limba engleză „The Choice” („Alegerea”), despre confruntarea dintre capitalism și comunism și despre rolul credinței în salvarea omului. Textul a fost prezentat ulterior și la Radio România, sub forma unui spectacol de teatru radiofonic.

Regina Ana a primit de-a lungul vieții mai multe distincții, printre care Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Coroana României și distincții regale din Grecia și Malta.

Cu toate acestea, recompensele publice nu par să fi avut pentru ea o importanță deosebită. A rămas aceeași femeie discretă, care considera că datoria și iubirea nu trebuie transformate în spectacol.

Ultimii ani ai Reginei Ana

Începând din 2001, Regina Ana și Regele Mihai au avut reședința oficială la Palatul Elisabeta. După o viață întreagă petrecută departe de România, întoarcerea a reprezentat o recuperare simbolică a timpului pierdut.

În ultimii ani, vârsta și problemele de sănătate au determinat-o să se retragă treptat din viața publică. După 2011, Regina Ana nu a mai participat la evenimente oficiale, iar în ultimii doi ani ai vieții nu a mai putut reveni la Palatul Elisabeta sau la Castelul Săvârșin.

A murit la 1 august 2016, într-un spital din Morges, Elveția, la vârsta de 92 de ani. A fost cea mai longevivă soție de rege sau domnitor din istoria României și a purtat titlul de regină-consort timp de 68 de ani.
La zece ani de la moartea sa, portretul Reginei Ana rămâne mai complex decât cel al unei simple consoarte regale. A fost o tânără care a plecat pe front la 19 ani, o femeie care a muncit pentru a-și câștiga existența, o mamă care și-a crescut copiii în exil și o soție care a rămas alături de Regele Mihai în cele mai dificile momente.

Povestea ei este și povestea unei iubiri trăite cu discreție, fără gesturi spectaculoase, dar cu o loialitate care a rezistat timpului, distanței și istoriei. Pentru Regina Ana, Regele Mihai a fost „omul vieții”, iar România a devenit țara pe care a învățat să o iubească înainte chiar de a o putea vedea.

Pentru cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro, dar și pe Tik Tok! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!