' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Data de 12 august 2026 va aduce o combinație neobișnuită de fenomene astronomice. Eclipsa totală de Soare va fi evenimentul principal al zilei, însă spectacolul nu se va încheia odată cu apusul. În aceeași noapte, Perseidele vor ajunge la maxim, Venus va putea fi observată într-o fază asemănătoare unei jumătăți de Lună, iar lipsa luminii lunare va crea condiții foarte bune pentru admirarea Căii Lactee.
România nu se află pe traseul eclipsei totale, iar vizibilitatea eclipsei parțiale va fi foarte diferită de la o regiune la alta. Chiar și persoanele care nu vor putea urmări eclipsa vor avea însă motive să privească cerul după lăsarea întunericului.
Unde va fi vizibilă eclipsa totală de Soare
Eclipsa totală din 12 august va traversa nordul Rusiei, Groenlanda, Islanda, Oceanul Atlantic, nordul Spaniei și o mică zonă din Portugalia. În interiorul benzii de totalitate, Luna va acoperi complet discul solar pentru mai puțin de două minute și jumătate, în funcție de locul de observare. În restul Europei, în nord-vestul Africii și în anumite regiuni din America de Nord va putea fi urmărită numai faza parțială. (NASA Science)
Orașe spaniole precum León, Zaragoza și Valencia se află pe traseul totalității. În această parte a Europei, eclipsa va avea loc foarte aproape de apus, ceea ce înseamnă că Soarele va coborî spre orizont în timp ce este acoperit de Lună.
Cât se vede eclipsa din România
Din România, eclipsa va fi doar parțială și va putea fi urmărită mai ales din vestul și nord-vestul țării. Fenomenul începe în jurul orei 20:18 în primele zone în care umbra Lunii ajunge pe teritoriul românesc, însă Soarele va fi deja foarte aproape de orizont. (Time and Date)
Diferențele dintre orașe sunt considerabile. La Oradea, aproximativ 33% din suprafața aparentă a Soarelui ar putea fi acoperită, la Timișoara aproximativ 28%, iar la Cluj-Napoca aproape 19%. La Sibiu, procentul estimat este de aproximativ 10%, iar la Brașov de sub 3%. În multe localități, Soarele va apune înainte de încheierea geometrică a eclipsei.
O precizare importantă este că eclipsa din 12 august nu va fi vizibilă din București. Capitala se află în afara zonei din care faza parțială poate fi observată înainte de apus. Așadar, formularea potrivit căreia eclipsa se vede, într-o proporție mai mică, din toată România nu este corectă.
Persoanele aflate în zonele cu vizibilitate trebuie să aleagă un loc cu orizontul vestic complet liber, fără clădiri, copaci sau dealuri care să ascundă Soarele aflat foarte jos.
Perseidele ating maximul în noaptea de 12 spre 13 august
După apus urmează fenomenul pe care îl vor putea urmări pasionații de astronomie din toată România: maximul curentului de meteori Perseide.
Perseidele sunt active între 17 iulie și 24 august, iar în 2026 ating maximul în noaptea de 12 spre 13 august. Meteorii provin din particulele lăsate în urmă de cometa 109P/Swift–Tuttle, pe care Pământul le întâlnește în fiecare vară în timpul deplasării sale în jurul Soarelui. (Societatea Americană a Meteorilor)
Condițiile vor fi foarte bune deoarece pe 12 august are loc și Luna Nouă. La București, momentul Lunii Noi este calculat pentru ora 20:36, iar discul lunar va fi iluminat în proporție de numai aproximativ 0,2%. Cerul nu va fi, prin urmare, afectat de lumina Lunii.
În condiții ideale, valoarea teoretică a curentului poate ajunge la aproximativ 100 de meteori pe oră. În practică, dintr-o zonă rurală cu cer întunecat pot fi observate frecvent în jur de 30–50 de Perseide pe oră. Numărul real depinde de nori, poluarea luminoasă, poziția radiantului și capacitatea ochilor de a se adapta la întuneric.
Cele mai bune condiții apar, de regulă, după miezul nopții și înainte de zori, când constelația Perseu urcă mai mult pe cer. Nu este nevoie de telescop sau binoclu. Câmpul lor vizual este prea îngust pentru un curent de meteori; o pătură, un șezlong și un loc întunecat sunt mai utile.
Venus va părea o jumătate de Lună privită prin telescop
Tot pe 12 august, Venus ajunge la dihotomie, denumirea folosită pentru momentul în care jumătate din discul vizibil al planetei este luminat de Soare.
Fenomenul nu poate fi observat cu ochiul liber sub forma unei „jumătăți de planetă”. Pentru ochiul liber, Venus va rămâne un punct extrem de luminos pe cerul vestic, după apus. Printr-un telescop de mici dimensiuni, planeta poate arăta însă asemănător unei Luni aflate la Primul Pătrar.
Venus va avea o magnitudine de aproximativ –4,3, ceea ce o face unul dintre cele mai luminoase obiecte de pe cer după Soare și Lună. Două zile mai târziu, pe 14 august, planeta va ajunge la elongația estică maximă, adică la una dintre cele mai mari distanțe aparente față de Soare din această perioadă de vizibilitate.
Este important ca telescopul să fie orientat spre Venus numai după ce Soarele a coborât complet sub orizont. Îndreptarea accidentală a unui instrument optic către Soare poate provoca leziuni grave ale ochilor.
Calea Lactee va fi mai ușor de observat
Vizibilitatea Căii Lactee nu reprezintă un eveniment astronomic punctual, în același sens cu eclipsa sau maximul Perseidelor. Noaptea de 12 spre 13 august oferă însă condiții favorabile deoarece coincide cu Luna Nouă și, prin urmare, nu va exista lumină lunară care să estompeze stelele mai slabe.
Dintr-o zonă cu poluare luminoasă redusă, banda Căii Lactee poate apărea ca o urmă difuză și albicioasă care traversează cerul. Nu va arăta la fel de intens colorată ca în fotografiile realizate cu expunere lungă, dar poate deveni vizibilă după ce ochii se adaptează complet la întuneric.
Pentru o experiență mai bună, este recomandat să stingi ecranul telefonului sau să activezi lumina roșie, să aștepți cel puțin 20 de minute și să alegi un loc aflat la distanță de orașe, drumuri intens circulate și iluminat public.
În aceeași noapte pot fi observate atât Calea Lactee, cât și Perseidele. Meteorii pot apărea oriunde pe cer, chiar dacă traiectoriile lor par să provină din apropierea constelației Perseu.
Cum urmărești eclipsa fără să îți pui vederea în pericol
Eclipsa parțială nu trebuie privită niciodată direct fără echipament special. Ochelarii de soare obișnuiți, lentilele fumurii, CD-urile, filmele fotografice sau sticla înnegrită nu oferă protecția necesară.
NASA recomandă ochelari speciali pentru eclipse sau filtre solare omologate. În fazele parțiale, filtrul trebuie păstrat permanent în fața ochilor. Numai persoanele aflate în banda totalității pot privi câteva momente fără filtru, exclusiv cât timp Soarele este acoperit complet. Din România nu există o fază totală, deci protecția este necesară pe toată durata observației.
Telefonul, aparatul foto, binoclul și telescopul au nevoie de filtre solare montate în fața obiectivului. Ochelarii de eclipsă purtați la ochi nu protejează de lumina concentrată printr-un instrument optic.
Cum îți organizezi seara de 12 august
Persoanele din vestul și nord-vestul României pot începe observațiile în jurul orei 20:15, dintr-un loc cu deschidere bună spre vest. După apus, Venus va putea fi căutată în aceeași zonă a cerului, iar forma sa pe jumătate iluminată va putea fi observată cu un instrument optic.
CITEȘTE ȘI:
Mai târziu, după instalarea completă a întunericului, atenția se mută către Perseide și Calea Lactee. Cele mai bune șanse de a vedea un număr mare de meteori apar după miezul nopții și către dimineața zilei de 13 august.
Astfel, chiar și în regiunile în care eclipsa nu este vizibilă, noaptea de 12 august rămâne una dintre cele mai promițătoare din 2026 pentru observarea cerului. Eclipsa, Luna Nouă, maximul Perseidelor și faza specială a planetei Venus transformă aceeași dată într-un reper important pentru pasionații de astronomie.
______________
Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.
