Ce înseamnă literele de pe cremele de skincare? De la ce vin AHA, BHA, PHA, CICA și alte prescurtări

AHA, BHA, PHA, CICA, HA sau TXA apar tot mai des pe creme, serumuri și produse pentru curățarea tenului. Unele denumesc familii de ingrediente, altele sunt formule chimice, sisteme de măsurare sau termeni comerciali. Nu toate au însă o semnificație standardizată.

Prescurtarea scrisă cu litere mari pe ambalaj nu îți spune automat cât de eficient este produsul. Concentrația, formula completă, pH-ul, ambalajul și modul de utilizare pot schimba rezultatul. Iată cum descifrezi cele mai întâlnite denumiri înainte să introduci un produs nou în rutină.

AHA, BHA, PHA și LHA: prescurtările folosite pentru acizii exfolianți

Acizii exfolianți ajută la îndepărtarea celulelor moarte, dar nu funcționează toți în același mod. Alegerea depinde de tipul de ten, de problema pe care vrei să o tratezi și de toleranța pielii. O concentrație mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun.

Academia Americană de Dermatologie include acizii glicolic și lactic în categoria AHA, iar acidul salicilic în categoria BHA. Folosiți prea des sau alături de mai multe ingrediente iritante, acești acizi pot provoca uscăciune, usturime și deteriorarea barierei pielii.

AHA – Alpha Hydroxy Acids sau alfa-hidroxiacizi. Din această familie fac parte acidul glicolic, lactic, mandelic și citric. Acționează în principal la suprafața pielii și pot îmbunătăți textura, luminozitatea, petele superficiale și aspectul liniilor fine. Acidul glicolic are o moleculă mai mică și poate fi mai intens, în timp ce acidul lactic și cel mandelic sunt adesea mai bine tolerate.

BHA – Beta Hydroxy Acid sau beta-hidroxiacid. În skincare, termenul se referă de regulă la acidul salicilic. Fiind solubil în grăsimi, poate pătrunde în porii încărcați cu sebum, motiv pentru care apare frecvent în produsele pentru ten gras, puncte negre și acnee.

Există și o capcană de etichetare. Dacă vezi „BHA exfoliant” pe partea din față a produsului, brandul se referă aproape sigur la beta-hidroxiacid. Dacă BHA apare ca atare în lista INCI, poate desemna Butylated Hydroxyanisole, un antioxidant folosit pentru stabilizarea formulei. Contextul schimbă complet sensul.

PHA – Polyhydroxy Acids sau polihidroxiacizi. Gluconolactona și acidul lactobionic sunt cele mai cunoscute exemple. Au molecule mai mari și pătrund mai lent în piele, fiind considerate variante mai blânde decât AHA. Pot avea și proprietăți umectante. Datele publicate în PubMed arată că PHA pot fi mai bine tolerate inclusiv de pielea sensibilă, însă orice produs exfoliant poate produce iritație dacă este folosit excesiv.

LHA – Lipo Hydroxy Acid sau lipo-hidroxiacid. Este un derivat lipofil al acidului salicilic, întâlnit în lista de ingrediente sub denumirea „Capryloyl Salicylic Acid”. Acționează exfoliant și este folosit mai ales în produse pentru pori, imperfecțiuni și textură neuniformă.

Ce este CICA și de ce nu reprezintă o prescurtare propriu-zisă

CICA este asociată cu produsele calmante și reparatoare, dar nu reprezintă o abreviere științifică standard, așa cum sunt AHA sau BHA. Este un termen comercial folosit pentru formule care conțin Centella asiatica ori compuși extrași din această plantă.

Pe lista INCI poți găsi „Centella Asiatica Extract”, dar și madecassoside, asiaticoside, madecassic acid sau asiatic acid. Acestea sunt componente distincte ale plantei. O analiză publicată în baza de date a National Institutes of Health descrie utilizarea Centella asiatica în formule destinate susținerii reparării și calmării pielii.

Produsele CICA sunt folosite frecvent pentru pielea uscată, sensibilă sau iritată. Cleveland Clinic arată că Centella asiatica poate susține hidratarea și bariera cutanată și poate calma roșeața, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru unele dintre promisiunile antiaging asociate plantei.

Simpla apariție a cuvântului CICA pe ambalaj nu indică însă o concentrație anume. Uită-te în lista ingredientelor după Centella asiatica și derivații săi, mai ales dacă acesta este motivul principal pentru care alegi produsul.

HA, PGA, NMF și PCA: literele asociate hidratării

O cremă hidratantă eficientă poate combina umectanți, emolienți și ingrediente ocluzive. Umectanții atrag apa, emolienții netezesc pielea, iar ingredientele ocluzive reduc pierderea apei de la suprafață. De aceea, un serum cu acid hialuronic nu înlocuiește întotdeauna crema.

Aceste prescurtări pot apărea pe serumuri, măști, tonere sau creme. Ele nu indică neapărat ingrediente „active” în sensul tratamentelor dermatologice, ci componente care ajută pielea să rămână suplă și confortabilă.

HA – Hyaluronic Acid sau acid hialuronic. Este un umectant care atrage și reține apa. Pe lista INCI poate apărea ca „Hyaluronic Acid”, „Sodium Hyaluronate”, „Hydrolyzed Hyaluronic Acid” sau sub alte forme. Mențiunile HMW-HA și LMW-HA înseamnă acid hialuronic cu greutate moleculară mare, respectiv mică.

PGA – Polyglutamic Acid sau acid poliglutamic. Este un polimer cu proprietăți umectante, folosit pentru a susține hidratarea și a forma o peliculă fină la suprafața pielii. Nu trebuie confundat cu PHA, familia acizilor exfolianți.

NMF – Natural Moisturizing Factor sau factor natural de hidratare. Nu este un singur ingredient, ci un amestec de substanțe prezente în mod natural în stratul cornos: aminoacizi, lactat, uree, săruri și PCA. Când un produs promite „NMF support”, sugerează că formula conține ingrediente similare celor care ajută pielea să rețină apa.

PCA – Pyrrolidone Carboxylic Acid. Este o componentă a factorului natural de hidratare. Pe etichetă apare des sub forma „Sodium PCA”, un umectant folosit în produse pentru ten și păr.

B5 – vitamina B5, de regulă sub forma panthenolului. Panthenolul este utilizat pentru hidratare și calmare. Nu trebuie confundat cu vitamina B3, adică niacinamida.

TEWL – Transepidermal Water Loss sau pierderea transepidermică de apă. Nu este un ingredient, ci un indicator al cantității de apă care se pierde prin piele. Formulările care promit reducerea TEWL urmăresc, în esență, să susțină bariera cutanată și să limiteze deshidratarea.

Ce înseamnă literele de după ceramide

Ceramidele sunt lipide care se găsesc în mod natural în bariera pielii. În produsele cosmetice poți vedea denumiri precum Ceramide NP, Ceramide AP, Ceramide EOP, Ceramide NS sau Ceramide AS.

Literele nu reprezintă note de calitate și nici generații ale ingredientului. Ele descriu structura ceramidei, mai exact tipul acidului gras și baza sfingoidă din moleculă. Clasificarea științifică include mai multe familii, după cum arată literatura indexată în PubMed.

Ceramide NP conține un acid gras non-hidroxilat și o bază de tip fitosfingozină. Ceramide AP conține un acid gras alfa-hidroxilat și fitosfingozină, iar Ceramide EOP include un acid gras omega-hidroxilat esterificat și fitosfingozină. Pentru cumpărător, informația practică este mai simplă: toate sunt folosite în formule menite să susțină bariera cutanată, iar eficiența depinde de întregul amestec de lipide, nu doar de numărul ceramidelor trecute pe ambalaj.

TXA, AzA și prescurtările vitaminei C

Produsele pentru pete pigmentare folosesc adesea mai multe ingrediente cu mecanisme diferite. Unele reduc transferul pigmentului, altele intervin în procesele care duc la formarea melaninei, iar acizii exfolianți pot grăbi eliminarea celulelor pigmentate de la suprafață.

Rezultatele nu apar imediat. Petele persistente, melasma și pigmentarea apărută după acnee pot necesita evaluare dermatologică, mai ales când produsele cosmetice folosite acasă nu dau rezultate.

TXA – Tranexamic Acid sau acid tranexamic. Apare în serumuri și creme pentru melasmă, pete post-acneice și neuniformitatea culorii pielii. O analiză sistematică indexată în PubMed a inclus acidul tranexamic printre opțiunile topice studiate pentru melasmă.

AzA – Azelaic Acid sau acid azelaic. Este folosit pentru acnee, roșeață și pete postinflamatorii. Poate fi întâlnit în cosmetice, dar și în produse dermatologice cu concentrații și indicații diferite.

L-AA – L-Ascorbic Acid. Este forma pură a vitaminei C. Poate avea efect antioxidant și poate susține reducerea aspectului petelor, dar este instabilă și poate irita pielea sensibilă.

SAP – Sodium Ascorbyl Phosphate și MAP – Magnesium Ascorbyl Phosphate sunt derivați hidrosolubili ai vitaminei C. THD Ascorbate – Tetrahexyldecyl Ascorbate este un derivat liposolubil, iar 3-O-EAA – 3-O-Ethyl Ascorbic Acid este o formă etilată. Derivații nu sunt identici cu acidul L-ascorbic, iar procentajele nu pot fi comparate direct.

AA este o prescurtare ambiguă. În funcție de produs, poate însemna ascorbic acid, azelaic acid sau amino acids. Lista INCI trebuie verificată înainte să tragi o concluzie.

RAL, HPR și RP: cum sunt abreviate formele vitaminei A

Retinoizii reprezintă o familie de derivați ai vitaminei A. În produsele cosmetice poți întâlni retinol, retinal, esteri de retinil sau ingrediente mai noi, precum hydroxypinacolone retinoate. Pot îmbunătăți treptat textura, liniile fine și pigmentarea, dar pot provoca uscăciune și iritație.

Academia Americană de Dermatologie recomandă începerea cu o formulă mai puțin intensă și introducerea treptată în rutină. Procentul nu este singurul criteriu: stabilitatea și sistemul de formulare influențează produsul final.

RAL – retinal sau retinaldehidă. Este un precursor al acidului retinoic și se află cu un pas de conversie înaintea retinolului. Poate fi mai intens decât retinolul, dar toleranța diferă de la o persoană la alta.

HPR – Hydroxypinacolone Retinoate. Este un ester retinoid folosit în anumite formule cosmetice, promovat de regulă ca alternativă modernă la retinol. Datele clinice independente sunt mai puține decât în cazul retinolului.

RP – Retinyl Palmitate sau retinil palmitat. Este un ester al vitaminei A și, în general, o formă mai blândă, dar și mai puțin puternică decât retinalul sau retinolul.

RA – Retinoic Acid sau acid retinoic. Nu trebuie confundat cu retinolul cosmetic. Tretinoina este acid retinoic și are statut de medicament, iar acidul retinoic este interzis ca ingredient cosmetic în Uniunea Europeană. Retinoizii trebuie evitați în timpul sarcinii, conform recomandărilor dermatologice.

CoQ10, GHK-Cu, EGF, PDRN și NAD+: prescurtările din produsele antiaging

Zona antiaging este cea în care marketingul folosește cel mai multe inițiale. Unele ingrediente au studii solide, altele au date preliminare sau provin din proceduri medicale și sunt transferate ulterior în produse topice.

O denumire sofisticată nu garantează că substanța ajunge în piele în forma și cantitatea necesare. Stabilitatea, dimensiunea moleculei și sistemul de livrare pot influența semnificativ rezultatul.

CoQ10 – Coenzyme Q10 sau coenzima Q10. În lista INCI apare frecvent ca „Ubiquinone”. Este un antioxidant implicat în procesele energetice celulare și este folosit în formule care urmăresc protejarea pielii de stresul oxidativ.

GHK-Cu – copper tripeptide-1. Este o peptidă legată de cupru, întâlnită în serumuri pentru regenerare și susținerea fermității. Culoarea albastră a anumitor produse cu peptide de cupru poate proveni chiar de la complexul GHK-Cu.

EGF – Epidermal Growth Factor sau factor de creștere epidermică. Este folosit în produse care promit susținerea proceselor de regenerare. Eficiența topică depinde de stabilitatea ingredientului și de capacitatea formulei de a-l livra, astfel că simpla prezență a inițialelor EGF nu dovedește rezultatul.

PDRN – Polydeoxyribonucleotide. Descrie fragmente de ADN, obținute frecvent din surse piscicole, folosite în produse și proceduri care urmăresc regenerarea pielii. Dovezile pentru produsele cosmetice aplicate topic sunt mai limitate decât cele privind utilizările medicale sau injectabile.

PN – Polynucleotides sau polinucleotide. Termenul este apropiat de PDRN, dar nu este perfect sinonim. Produsele injectabile și cremele care folosesc aceste denumiri nu trebuie considerate echivalente.

NAD+ – Nicotinamide Adenine Dinucleotide. Este o coenzimă implicată în metabolismul celular. A devenit o denumire populară în produsele antiaging, însă unele formule nu conțin NAD+ propriu-zis, ci precursori sau ingrediente despre care producătorul susține că susțin procesele asociate. Lista INCI arată ce se află efectiv în produs.

SPF, UVA, UVB, PA și PPD pe produsele cu protecție solară

Protecția solară are propriul limbaj. SPF-ul mare nu descrie singur protecția completă, pentru că radiațiile UVA și UVB au efecte diferite asupra pielii. Caută un produs cu protecție cu spectru larg și aplică-l în cantitate suficientă.

În Uniunea Europeană, simbolul UVA încadrat într-un cerc arată că protecția UVA respectă criteriul recomandat în raport cu SPF-ul declarat. Sistemul PA este întâlnit mai ales pe produsele asiatice.

SPF – Sun Protection Factor. Măsoară în principal protecția împotriva radiațiilor UVB, cele asociate arsurilor solare. SPF 30 sau 50 nu indică numărul de minute în care poți sta fără risc la soare.

UVA – Ultraviolet A. Radiațiile UVA pătrund mai profund, contribuie la fotoîmbătrânire și participă la apariția cancerului de piele. UVB – Ultraviolet B afectează mai ales straturile superficiale și produce arsuri, dar are și rol în apariția cancerelor cutanate.

PA – Protection Grade of UVA. Este un sistem de clasificare a protecției UVA, notat de la PA+ la PA++++. Mai multe semne „+” indică o categorie mai ridicată de protecție UVA.

PPD – Persistent Pigment Darkening. Este o metodă folosită pentru evaluarea protecției UVA și se bazează pe pigmentarea persistentă produsă de aceste radiații.

HEV – High-Energy Visible Light. Se referă la lumina vizibilă cu energie ridicată, adesea numită „lumină albastră”. Pentru persoanele predispuse la melasmă sau hiperpigmentare, produsele colorate cu oxizi de fier pot oferi protecție suplimentară față de lumina vizibilă.

IR – Infrared Radiation sau radiație infraroșie. Mențiunea „IR protection” apare pe unele produse, dar nu există un factor universal de protecție IR echivalent SPF-ului.

Pe lista filtrelor solare poți vedea ZnO – Zinc Oxide, TiO₂ – Titanium Dioxide, DHHB – Diethylamino Hydroxybenzoyl Hexyl Benzoate, BEMT – Bis-Ethylhexyloxyphenol Methoxyphenyl Triazine, MBBT – Methylene Bis-Benzotriazolyl Tetramethylbutylphenol, EHT – Ethylhexyl Triazone sau BMDBM – Butyl Methoxydibenzoylmethane, cunoscut și ca avobenzone.

INCI, CI, PEG și alte litere din lista de ingrediente

INCI – International Nomenclature of Cosmetic Ingredients. Este sistemul standardizat de denumire a ingredientelor. Baza europeană CosIng permite verificarea denumirilor și funcțiilor substanțelor utilizate în cosmetice.

Conform Regulamentului european privind produsele cosmetice, ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare a cantității la momentul formulării. Cele aflate în concentrații de cel mult 1% pot fi enumerate ulterior în orice ordine, ceea ce înseamnă că poziția din a doua parte a listei nu îți permite să afli procentul exact.

CI – Colour Index. Este urmat de un număr și identifică un colorant, pigment sau oxid de fier, precum CI 77491. Nu arată concentrația ingredientului.

PEG – Polyethylene Glycol și PPG – Polypropylene Glycol. Aceste inițiale apar în denumirile mai multor ingrediente cu roluri diferite: solvenți, emulgatori, umectanți sau agenți de textură. Numărul care urmează indică, în general, caracteristici legate de structura sau masa moleculară, nu nivelul de calitate.

EDTA – Ethylenediaminetetraacetic Acid. Este un agent chelator care leagă ionii metalici și ajută la menținerea stabilității formulei. „Disodium EDTA” este una dintre formele întâlnite frecvent.

BHT – Butylated Hydroxytoluene. Este un antioxidant folosit pentru a împiedica degradarea anumitor componente ale formulei. Nu este același lucru cu BHA exfoliant.

SLS – Sodium Lauryl Sulfate și SLES – Sodium Laureth Sulfate. Sunt surfactanți care curăță și produc spumă. SLES este diferit chimic de SLS și tinde să fie formulat mai blând, dar ambele pot usca sau irita anumite tipuri de piele.

CAPB – Cocamidopropyl Betaine. Este un surfactant folosit frecvent în geluri de curățare și șampoane. Ajută la îndepărtarea sebumului și la formarea spumei.

MCI/MI – Methylchloroisothiazolinone și Methylisothiazolinone. Sunt conservanți asociați cu un risc de sensibilizare. În Uniunea Europeană, utilizarea lor este strict reglementată, iar amestecul MCI/MI este permis numai în anumite produse care se clătesc, în limitele prevăzute de legislația cosmetică.

Cum alegi produsul fără să te bazezi doar pe inițiale

Citește mai întâi lista INCI, apoi instrucțiunile și avertismentele. Un produs cu AHA poate conține acid glicolic, lactic sau o combinație, iar două serumuri cu aceeași prescurtare pot avea intensități foarte diferite. Nu poți compara formulele doar după literele imprimate pe ambalaj.

Introdu un singur produs activ odată și testează-l înainte pe o zonă mică. Academia Americană de Dermatologie recomandă aplicarea produsului pe o zonă restrânsă, de două ori pe zi, timp de șapte până la zece zile, pentru a observa o posibilă reacție.

AHA, BHA și retinoizii pot deveni prea iritanți dacă sunt suprapuse de la început în aceeași rutină. Nu există o interdicție universală pentru toate combinațiile, dar pielea are nevoie de timp pentru adaptare. Usturimea persistentă, roșeața, descuamarea accentuată și senzația de piele care „ține” arată că rutina trebuie simplificată.

CITEȘTE ȘI:

Obiceiul pe care îl au oamenii care par mai tineri decât vârsta lor. Nu are legătură cu produsele de îngrijire

Ce sunt exosomele. De ce apar în tot mai multe tratamente de skincare și de ce specialiștii spun că ar putea redefini îngrijirea pielii

Protecția solară rămâne necesară indiferent de prescurtările alese. Un produs sofisticat nu poate compensa expunerea repetată la radiațiile UV, iar tratarea petelor sau a semnelor de îmbătrânire devine mult mai dificilă fără SPF folosit constant.

_________________

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.