15 August 2026 – Sfânta Maria Mare: tradiții, obiceiuri și povești magice

Pe 15 august 2026, într-o zi de sâmbătă, creștinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare sau Sântămăria Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria și este precedată de două săptămâni de post.

În calendarul popular românesc, această zi marchează și apropierea toamnei. Se organizau pelerinaje, se împărțeau fructe și miere, se culegeau ultimele plante considerate bune de leac, iar ciobanii începeau să coboare turmele de la munte. Peste semnificația religioasă s-au așezat, în timp, legende, credințe și obiceiuri diferite de la o regiune la alta.

Ce semnifică Adormirea Maicii Domnului

Sărbătoarea amintește de sfârșitul vieții pământești a Fecioarei Maria și de mutarea sa la cer, potrivit tradiției bisericești. Termenul „adormire” exprimă credința că moartea nu reprezintă un sfârșit definitiv, motiv pentru care praznicul nu este tratat ca o zi de doliu, ci ca una a speranței.

Tradiția Bisericii relatează că Fecioara Maria ar fi fost anunțată de un înger, cu trei zile înainte, că urmează să părăsească această lume. Apostolii ar fi fost aduși la Ierusalim pentru a fi alături de ea, singurul care nu a ajuns la timp fiind Apostolul Toma. Când acesta a cerut deschiderea mormântului, în interior ar fi fost găsite doar veșmintele.

Primele mărturii despre celebrarea sărbătorii datează din secolul al V-lea. Potrivit unei sinteze istorice publicate de Doxologia, prima prăznuire ar fi avut loc la Ierusalim, pe 13 august, data fiind mutată ulterior pe 15 august. Sărbătoarea a fost legată treptat de Biserica din Ghetsimani, locul unde tradiția situează mormântul Fecioarei Maria.

Adormirea Maicii Domnului este precedată de postul ținut între 1 și 14 august. Forma sa actuală a fost stabilită în secolul al XII-lea, iar Basilica.ro arată că Sinodul de la Constantinopol din 1166 a hotărât ca postul să se încheie în dimineața zilei de 15 august.

Pelerinajele și obiceiurile religioase de Sfânta Maria Mare

În seara de 14 august, în numeroase biserici și mănăstiri se oficiază Prohodul Maicii Domnului. Credincioșii participă la slujba de priveghere, iar în unele locuri înconjoară biserica într-o procesiune care amintește de rânduiala din Vinerea Mare.

Pelerinajele reprezintă una dintre cele mai puternice tradiții ale sărbătorii. Mii de oameni merg anual la mănăstiri care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Nicula, Putna și Văratec sunt printre cele mai cunoscute destinații ortodoxe, iar Sanctuarul Marian de la Cacica atrage credincioși romano-catolici și greco-catolici.

În unele sate din Transilvania, oamenii porneau pe jos spre Mănăstirea Nicula, purtând o icoană a Maicii Domnului în fruntea grupului și cântând pricesne. Documente păstrate de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, prezentate de Agerpres, arată că pentru locuitorii unor sate, pelerinajul era considerat obligatoriu.

În 2026, sărbătoarea are o semnificație specială la Mănăstirea Văratec. În perioada 15–17 august au fost programate manifestările dedicate proclamării locale a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta – Safta Brâncoveanu, potrivit informațiilor transmise de organizatori și publicate de Agerpres.

Tradiții populare păstrate în satele românești

În calendarul satului tradițional, Sântămăria Mare marca trecerea spre un nou sezon agricol și pastoral. Pândarii începeau să supravegheze viile, turmele coborau treptat de la munte, iar oamenii se pregăteau pentru culesul strugurilor și pentru lucrările de toamnă.

În unele regiuni se spunea că, după 15 august, bărbații nu mai trebuiau să poarte pălărie, ci căciulă. Obiceiul nu era legat neapărat de temperatura din ziua respectivă, ci de un prag simbolic al calendarului popular. Cine continua să poarte pălărie putea fi ironizat de ceilalți săteni.

În comuna Leșu din Bistrița-Năsăud, oamenii împleteau în ajun cununi din flori, spice de grâu și frunze de nuc. Acestea erau așezate la icoanele din casă sau la troițele aflate la răspântii. În zona Țibleșului se adunau busuioc, măghiran și dalii, considerate ultimele plante bune de leac ale verii.

O altă tradiție consemnată de Institutul Național al Patrimoniului era aducerea roadelor la biserică. Strugurii, fagurii de miere și alte fructe erau binecuvântate, apoi împărțite rudelor, vecinilor sau persoanelor sărace.

După Sfânta Maria Mare începea, în multe sate, un nou sezon al nunților și al târgurilor. Ziua rămânea însă rezervată sărbătorii: potrivit calendarului Patriarhiei Române, cununiile religioase nu se oficiază pe 15 august, fiind vorba despre ziua unui praznic important.

Poveștile magice care însoțesc sărbătoarea

Folclorul românesc i-a atribuit Maicii Domnului un rol de protectoare a mamelor, copiilor și oamenilor aflați în suferință. În basme, ea apare lângă eroinele nedreptățite, le ajută să depășească încercările, vindecă boli sau le răsplătește pentru bunătate și muncă.

În cântecele funerare culese din Banat, Maica Precista întâmpină sufletele și le conduce spre Rai. În alte legende, intervine pe lângă Dumnezeu pentru ca lumea să fie protejată de distrugere și pentru ca vânturile, considerate folositoare oamenilor, să nu fie alungate.

Una dintre poveștile păstrate în calendarul popular spune că, la Adormirea Maicii Domnului, pomii cu cele mai frumoase roade s-au adunat și au oferit ce aveau mai bun. Din darurile lor s-ar fi alcătuit un pom purtat în fruntea procesiunii. Porumbul și bostanul ar fi format un buchet de floarea-soarelui, iar de atunci ar începe să se îngălbenească în preajma sărbătorii.

Se mai spunea că natura a suferit atât de mult la Adormirea Maicii Domnului, încât frunzele au început să se îngălbenească și să cadă. Dacă trandafirii înfloreau din nou în jurul zilei de 15 august, oamenii credeau că toamna urma să fie lungă și blândă.

Aceste povești aparțin patrimoniului folcloric. Ele nu trebuie confundate cu învățătura și rânduiala Bisericii. Nici superstițiile despre mersul cu spatele, interdicția de a te pieptăna sau alte gesturi domestice nu reprezintă porunci religioase generale.

Se spune „La mulți ani” pe 15 august?

Maria, Mariana, Marian, Marin, Marina, Mioara și alte nume derivate sunt sărbătorite în mod obișnuit pe 15 august. Obiceiul diferă însă de la o familie la alta. Unele persoane aleg să își marcheze onomastica de Sfânta Maria Mare, iar altele pe 8 septembrie, la Nașterea Maicii Domnului, cunoscută drept Sfânta Maria Mică.

Nu există o interdicție oficială a Bisericii privind urarea „La mulți ani” pe 15 august. Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare a speranței și a trecerii la viața veșnică, nu o comemorare funebră în sensul obișnuit. Urările pot fi făcute în acord cu tradiția familiei și cu preferința persoanei sărbătorite.

15 august este zi liberă legală și Ziua Marinei Române

Adormirea Maicii Domnului este inclusă între zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform articolului 139 din Codul muncii. În 2026, 15 august cade sâmbăta. Angajații cu program obișnuit de luni până vineri nu primesc automat o altă zi liberă, deoarece legislația nu prevede mutarea sărbătorii într-o zi lucrătoare.

Angajații care trebuie să lucreze pe 15 august în unități unde activitatea nu poate fi întreruptă beneficiază de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă acordarea zilelor libere nu este posibilă din motive justificate, Codul muncii prevede un spor de cel puțin 100% din salariul de bază pentru munca prestată în programul normal.

CITEȘTE ȘI:

De ce apar conflicte între frați când se strânge toată familia de sărbători. De ce reapar geloziile din copilărie și cum influențează dinamica familiei

Meghan Markle ar fi cheltuit toată averea Prințului Harry. Cum încearcă ducele să-l convingă pe Regele Charles să le deschidă din nou ușa Familiei Regale

Tot pe 15 august este sărbătorită Ziua Marinei Române și a Forțelor Navale. Data a fost aleasă în legătură cu tradiția potrivit căreia Maica Domnului este protectoarea marinarilor. Ziua Marinei a fost instituită prin Legea nr. 382/2004 și este inclusă în calendarul militar al Ministerului Apărării Naționale.

La Constanța și în alte orașe-port sunt organizate ceremonii, exerciții navale, parade, jocuri marinărești și spectacole. Astfel, 15 august reunește una dintre cele mai mari sărbători creștine, tradiții vechi ale satului românesc și manifestări dedicate oamenilor care lucrează pe mare.