Ai lucrat în străinătate? Anii de muncă pot conta la pensie. Cum se adună perioadele de contribuție și cine îți plătește banii

Pentru românii care au lucrat o perioadă în străinătate, apropierea pensionării vine adesea cu o întrebare importantă: ce se întâmplă cu anii pentru care au fost plătite contribuții într-o altă țară? În multe situații, aceștia nu se pierd. Regulile europene permit luarea în calcul a perioadelor de asigurare realizate în mai multe state atunci când se stabilește dreptul la pensie.

Asta nu înseamnă însă că există o singură „pensie europeană” în care toate contribuțiile sunt puse laolaltă. Fiecare stat își păstrează propriul sistem de pensii, propria vârstă de pensionare și propriile reguli de calcul. În final, o persoană care a lucrat în două sau trei țări poate ajunge să primească două sau trei pensii distincte.

Pentru România, baza juridică o reprezintă în primul rând Regulamentul european nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Regulamentul nr. 987/2009 privind aplicarea acestuia. Casa Națională de Pensii Publice arată că, în cazul lucrătorilor migranți, stagiul necesar pentru obținerea drepturilor poate fi stabilit prin însumarea perioadelor de asigurare confirmate de statele implicate.

Anii lucrați în mai multe țări pot fi adunați pentru a deschide dreptul la pensie

Unul dintre principiile esențiale ale legislației europene este „totalizarea perioadelor de asigurare”. Pe scurt, dacă ai lucrat în România și apoi într-un alt stat al Uniunii Europene, perioadele respective pot fi luate împreună în calcul atunci când autoritățile verifică dacă îndeplinești condiția privind stagiul necesar pentru pensionare. Același mecanism se aplică, în condițiile prevăzute de regulile europene, pentru Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

De exemplu, dacă legislația unei țări cere un anumit număr minim de ani de asigurare, iar perioada lucrată doar în acel stat nu este suficientă, instituția de pensii poate fi obligată să ia în calcul și perioadele confirmate în celelalte state în care persoana a fost asigurată. Articolul 6 din Regulamentul nr. 883/2004 consacră tocmai acest principiu al totalizării.

Important este însă că „adunarea” anilor nu înseamnă că toate contribuțiile sunt transferate în România sau într-un alt stat. Totalizarea ajută în primul rând la stabilirea eligibilității. Pensia efectivă rămâne împărțită între sistemele în care persoana a fost asigurată.

Cine îți plătește pensia dacă ai lucrat în două sau trei state

Regula generală este că fiecare stat în care ai fost asigurat își calculează și își plătește partea care îi revine. Comisia Europeană explică foarte clar: dacă o persoană a lucrat în trei țări și îndeplinește condițiile aplicabile, poate primi trei pensii separate, fiecare corespunzătoare perioadei de asigurare realizate acolo.

CNPP precizează că pensiile comunitare se stabilesc potrivit principiului „pro rata temporis”. Cu alte cuvinte, fiecare stat efectuează propriul calcul și suportă partea de pensie aferentă perioadelor realizate sub legislația sa. Nu există un fond european unic din care este plătită întreaga pensie.

Să presupunem, de exemplu, că o persoană a fost asigurată 15 ani în România și 20 de ani într-un alt stat membru. La stabilirea dreptului, cele două perioade pot fi totalizate atunci când este necesar. România va calcula însă partea aferentă perioadei realizate în sistemul românesc, iar celălalt stat va calcula separat pensia care îi revine potrivit propriei legislații.

Vârsta de pensionare nu este aceeași în toate țările

Un detaliu care poate produce surprize este faptul că pensiile din mai multe state nu încep obligatoriu în aceeași zi. Fiecare țară stabilește prin legislația proprie vârsta la care o persoană poate beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

Comisia Europeană oferă chiar exemplul unei persoane care poate deveni eligibilă pentru pensie într-un stat la 60 de ani, dar trebuie să aștepte până la 67 de ani pentru pensia din alt stat. Într-o asemenea situație, prima parte a pensiei poate începe să fie plătită mai devreme, iar cea de-a doua abia când sunt îndeplinite condițiile legale din țara respectivă.

De aceea, cei care și-au desfășurat cariera în mai multe țări ar trebui să verifice separat vârsta standard de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare sistem. Comisia Europeană avertizează că alegerea momentului în care este solicitată o pensie poate avea, în anumite situații, efecte și asupra cuantumului drepturilor.

Ai lucrat mai puțin de un an într-o țară? Perioada nu este automat pierdută

Situația devine puțin diferită atunci când cineva a fost asigurat mai puțin de 12 luni într-un anumit stat. Regulamentul european nr. 883/2004 prevede o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an: în anumite condiții, statul respectiv nu este obligat să acorde o pensie separată numai pentru acele luni.

Aceasta nu înseamnă însă că lunile respective dispar din istoricul profesional. Comisia Europeană explică faptul că ele pot fi luate în considerare de celelalte state implicate atunci când se calculează drepturile. Există și excepții, inclusiv situația în care legislația națională permite acordarea unei prestații chiar pentru o perioadă mai scurtă de un an.

Prin urmare, cine a lucrat doar câteva luni într-o țară nu ar trebui să presupună din start că respectivele contribuții sunt „pierdute”. Modul în care sunt valorificate depinde de ansamblul perioadelor de asigurare și de legislațiile statelor implicate.

Unde depui cererea dacă locuiești în România

Un avantaj important al sistemului european este că, de regulă, nu trebuie să mergi personal la fiecare instituție de pensii din țările în care ai lucrat. Dacă locuiești în România, cererea pentru pensia comunitară se depune la casa teritorială de pensii de care aparții cu domiciliul. Instituțiile vor comunica apoi între ele pentru verificarea perioadelor de asigurare.

Dacă locuiești într-un alt stat participant, cererea se depune, în mod obișnuit, la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu. Dacă nu ai lucrat niciodată în țara în care locuiești în momentul pensionării, procedura poate fi inițiată prin instituția statului în care ai lucrat ultima dată.

Comisia Europeană recomandă ca informațiile și demersurile să fie începute cu aproximativ șase luni înainte de pensionare, deoarece coordonarea unui dosar care implică mai multe sisteme naționale poate dura. La finalul procedurii europene, solicitantul primește documentul P1, care centralizează deciziile instituțiilor implicate și permite verificarea modului în care au fost tratate diferitele perioade de asigurare.

Ce documente este bine să păstrezi din anii lucrați peste hotare

Chiar dacă instituțiile de securitate socială schimbă informații între ele, păstrarea documentelor de muncă rămâne importantă. Contractele, adeverințele, documentele privind perioadele de asigurare, fluturașii de salariu sau alte dovezi pot deveni utile atunci când există neconcordanțe în evidențe.

CNPP arată că perioadele realizate în celelalte state trebuie confirmate de instituțiile competente ale acestora. Pentru perioadele lucrate în România înainte de 1 aprilie 2001 pot fi necesare documente precum carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor, în condițiile prevăzute de lege.

Cu cât eventualele lipsuri sunt identificate mai devreme, cu atât există mai mult timp pentru obținerea documentelor necesare. Autoritatea Europeană a Muncii recomandă, de asemenea, păstrarea dovezilor privind contribuțiile și perioadele de asigurare atunci când o persoană lucrează peste graniță.

Regulile nu se aplică automat oricărei țări din lume

Este importantă o diferențiere: mecanismul european descris mai sus nu înseamnă că orice perioadă lucrată oriunde în lume se adaugă automat la pensia din România. Regulile de coordonare se aplică în Uniunea Europeană și, în condițiile acordurilor existente, Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției. Pentru Regatul Unit există reguli specifice în baza Acordului de retragere și a Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit.

România are, de asemenea, acorduri bilaterale de securitate socială cu o serie de state din afara acestui sistem. CNPP enumeră, între altele, Canada, Republica Moldova, Israel, Republica Coreea, Serbia, Turcia, Albania, Chile și Uruguay, iar prevederile concrete trebuie verificate pentru fiecare stat în parte.

Dacă o persoană a lucrat într-o țară cu care România nu are un instrument de coordonare aplicabil, situația poate fi diferită. Din acest motiv, simplul fapt că au fost plătite contribuții în străinătate nu este suficient pentru a presupune că acea perioadă va fi totalizată în România.

Poți primi pensia chiar dacă după pensionare locuiești în alt stat

O altă regulă importantă privește locul în care trăiește pensionarul. În cadrul sistemului european de coordonare, pensia poate, în general, fi plătită chiar dacă beneficiarul locuiește într-un alt stat participant. Acesta este principiul „exportului prestațiilor”, unul dintre pilonii coordonării europene a securității sociale.

CNPP precizează că drepturile de pensie din sistemul public românesc pot fi primite fie în România, fie în statul de domiciliu, fiind necesară comunicarea datelor bancare și respectarea procedurilor aplicabile. Mutarea peste graniță după pensionare nu șterge, așadar, drepturile deja dobândite.

Pentru cine a lucrat ani buni în mai multe țări, cea mai importantă concluzie este că istoricul de asigurare trebuie privit în ansamblu. Anii munciți legal în străinătate pot contribui la îndeplinirea condițiilor pentru pensie, dar fiecare stat rămâne responsabil pentru partea sa și aplică propriile reguli privind vârsta, calculul și plata. De aceea, verificarea din timp a perioadelor de contribuție poate evita surprizele tocmai în momentul în care începe procedura de pensionare.

Informațiile din acest articol au caracter general și se bazează pe regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială și pe informațiile publicate de Casa Națională de Pensii Publice. Situația concretă poate diferi în funcție de țările în care ai lucrat, perioadele de contribuție și legislația aplicabilă. Pentru calculul exact al drepturilor de pensie și verificarea stagiilor realizate în străinătate, este recomandată solicitarea de informații direct de la CNPP sau de la casa teritorială de pensii competentă.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.