Gestul făcut de Majestatea Sa Margareta după moartea Regelui Harald. Legătura neștiută dintre monarhul Norvegiei și Regele Mihai

Moartea Regelui Harald al V-lea al Norvegiei a adus un mesaj de profundă tristețe și din partea Familiei Regale a României. La scurt timp după anunțul dispariției suveranului norvegian, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a transmis condoleanțe atât noului Rege Haakon al VIII-lea, cât și Reginei Sonja.

Gestul are însă o semnificație mai profundă decât una strict protocolară. Casele Regale ale României și Norvegiei au fost apropiate timp de generații, iar între Regele Mihai, Regina Ana și familia Regelui Harald au existat legături de familie și relații personale păstrate de-a lungul mai multor decenii, inclusiv în anii de exil ai suveranului român.

Regele Harald al V-lea s-a stins din viață vineri, 28 august 2026, la vârsta de 89 de ani, după o domnie de peste trei decenii.

Majestatea Sa Margareta a trimis scrisori de condoleanțe

Casa Regală a României a anunțat că Majestatea Sa Margareta a primit „cu mare tristețe” vestea morții Regelui Harald.

În dimineața zilei de 28 august, Custodele Coroanei a trimis două scrisori de condoleanțe: una noului monarh al Norvegiei, Regele Haakon al VIII-lea, și una Reginei Sonja, văduva Regelui Harald.

În numele Familiei Regale a României, Majestatea Sa Margareta a transmis totodată condoleanțe poporului norvegian și solidaritate celor care îl plâng pe fostul suveran.

Mesajul publicat de Casa Regală a României vorbește despre „afecțiunea și respectul” pe care Majestatea Sa Margareta și Principele Radu le-au avut pentru Regele Harald, dar și despre admirația lor pentru felul în care acesta și-a condus țara.

Familia Regală română a evidențiat „remarcabilul său leadership”, curajul cu care a înfruntat dificultățile și modul în care a reușit să modernizeze monarhia norvegiană fără să rupă legătura cu tradiția.

Legătura dintre Regele Mihai și familia regală norvegiană

Relația dintre cele două Case Regale nu s-a născut însă în generația actuală.

Potrivit mesajului publicat de Casa Regală a României, legăturile dintre familiile regale română și norvegiană se întind pe mai multe generații.

Mama Reginei Ana a României, Principesa Margareta a Danemarcei, era înrudită atât cu Regele Olav al V-lea al Norvegiei, tatăl lui Harald, cât și cu Principesa Moștenitoare Märtha, mama acestuia.

Dincolo de legăturile de sânge, între familii s-au creat și relații personale apropiate.

Regele Mihai și Regina Ana au petrecut timp în repetate rânduri alături de Regele Olav, iar mai târziu de Regele Harald și Regina Sonja.

Casa Regală a României subliniază că aceste întâlniri au continuat atât în anii în care Regele Mihai a trăit în exil, cât și după 1989.

Regele Harald și Regina Sonja i-au primit la Oslo

Una dintre cele mai importante etape ale acestei relații s-a consumat în anii ’90 și la începutul anilor 2000.

Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au fost oaspeții Regelui Harald și ai Reginei Sonja la Oslo, în timpul vizitelor făcute de Regele Mihai în legătură cu susținerea aderării României la NATO.

Astfel de vizite au avut loc în 1997 și 2002.

Pentru Regele Mihai, campania diplomatică în sprijinul integrării României în structurile euro-atlantice a reprezentat una dintre cele mai importante misiuni publice ale sale după întoarcerea în țară.

Legăturile sale cu alte familii regale europene au avut, în acea perioadă, și o dimensiune diplomatică importantă.

Cele două familii s-au întâlnit de-a lungul deceniilor

Relația dintre familiile regale ale României și Norvegiei nu s-a limitat la vizitele oficiale.

Potrivit Casei Regale, membrii celor două familii s-au întâlnit frecvent de-a lungul anilor, atât la evenimente private, cât și cu ocazia unor ceremonii și aniversări oficiale.

Printre orașele în care au avut loc astfel de întâlniri se numără Luxemburg, Londra, Madrid și Atena.

Cea mai recentă întâlnire avusese loc chiar cu câteva luni înainte de moartea Regelui Harald, la Stockholm.

Aceste reuniuni arată că relația dintre cele două Case Regale a depășit cu mult cadrul protocolar și s-a păstrat de-a lungul generațiilor.

Regele Harald a rămas pe tron până la sfârșitul vieții

Harald al V-lea a devenit rege al Norvegiei la 17 ianuarie 1991, după moartea tatălui său, Regele Olav al V-lea.

A domnit timp de peste 35 de ani și a rămas pe tron până în ultima zi a vieții.

Chiar și atunci când sănătatea a început să îi limiteze activitatea publică, suveranul a refuzat ideea abdicării.

În ianuarie 2024, după ce Regina Margrethe a II-a a Danemarcei decisese să renunțe la tron în favoarea fiului său, Harald a explicat că nu intenționează să urmeze același drum.

El amintea atunci că depusese jurământul în fața Parlamentului norvegian pentru a-și îndeplini misiunea „până la capăt”.

Ultimii ani au fost marcați de probleme de sănătate

În ultimii ani de viață, Regele Harald a trecut prin mai multe episoade medicale dificile.

În 2024, în timpul unei vacanțe în Malaezia, a fost internat din cauza unei infecții. Medicii i-au implantat atunci un stimulator cardiac temporar, iar ulterior suveranul a fost repatriat în Norvegia cu un avion al forțelor armate.

După întoarcerea în țară, dispozitivul temporar a fost înlocuit cu unul permanent.

În același an, Harald a anunțat că își va reduce numărul angajamentelor oficiale, fără să renunțe însă la rolul său constituțional.

Pe 17 august 2026, suveranul a fost internat din nou, fiind tratat pentru o infecție bacteriană în sânge.

Palatul Regal al Norvegiei a anunțat în dimineața zilei de 28 august că Regele Harald s-a stins liniștit la Rikshospitalet, Spitalul Național din Oslo, la ora locală 6:35.

Un monarh apreciat pentru felul în care a schimbat instituția

Harald al V-lea a fost considerat unul dintre monarhii europeni care au reușit să adapteze instituția regală la societatea contemporană fără să îi dilueze simbolurile și tradițiile.

De-a lungul domniei sale, a căpătat reputația unui suveran apropiat de oameni, cu un stil mai relaxat și mai accesibil decât generațiile anterioare.

Casa Regală a României a insistat tocmai asupra acestei calități în mesajul transmis după moartea sa: capacitatea de a reforma și moderniza monarhia, păstrând în același timp „un profund respect pentru tradiție”.

Pentru Familia Regală a României, dispariția lui Harald înseamnă însă și pierderea unui om care a făcut parte din cercul apropiat al Regelui Mihai și al Reginei Ana.

O relație regală păstrată dincolo de generații

Astăzi, cei doi monarhi care au construit o parte importantă a acestei legături nu mai sunt.

Regele Mihai a murit în 2017, iar Regele Harald în 2026.

Relația dintre familii continuă însă prin generația următoare. Haakon a devenit noul rege al Norvegiei, iar Majestatea Sa Margareta conduce Casa Regală a României.

Tocmai de aceea, scrisorile de condoleanțe trimise de Custodele Coroanei nu reprezintă doar un gest diplomatic.

Ele continuă o relație începută cu multe decenii în urmă, într-o lume regală în care legăturile de familie, prieteniile și momentele petrecute împreună au supraviețuit exilului, schimbărilor politice și trecerii de la o generație la alta.

„Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, este mesajul cu care Casa Regală a României își încheie despărțirea publică de Regele Harald al V-lea.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.