Prima zi după echinocțiul de toamnă 2026. Ce sunt Teclele și de ce erau legate de protejarea casei

Pe 24 septembrie, a doua zi după echinocțiul de toamnă din 2026, calendarul popular românesc amintește o sărbătoare mai puțin cunoscută astăzi: Teclele. În comunitățile de păstori, aceasta era legată de grija pentru animale și gospodărie. Oamenii respectau anumite interdicții cu speranța că își vor feri turmele de lupi și casele de foc.

În aceeași zi este pomenită Sfânta Tecla. Sărbătoarea religioasă și credințele populare au însă semnificații diferite, iar apropierea de echinocțiu nu înseamnă că obiceiurile Teclelor au apărut pentru a marca începutul toamnei astronomice.

Ce se schimbă după echinocțiul de toamnă

În România, echinocțiul de toamnă din 2026 are loc pe 23 septembrie, la ora 03:05, potrivit site-ului internațional Time and Date. Astfel, joi, 24 septembrie, este prima zi calendaristică de după acest moment. Toamna astronomică a început deja, iar zilele continuă să se scurteze pe măsură ce ne apropiem de iarnă.

Deși echinocțiul este cunoscut drept momentul în care ziua devine egală cu noaptea, cele două nu au pretutindeni exact câte 12 ore. După cum explică Time and Date, atmosfera deviază lumina Soarelui, iar felul în care sunt calculate răsăritul și apusul prelungește ușor durata zilei. Data la care lumina și întunericul sunt aproape egale diferă în funcție de loc.

Pentru București, următorul reper astronomic al anotimpurilor este solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie 2026, la ora 22:50. Până atunci, nopțile vor deveni tot mai lungi. Acest calendar al naturii se întâlnește, în viața de zi cu zi, cu un altul: cel al sărbătorilor și obiceiurilor păstrate în comunități.

Ce sunt Teclele și de ce se țineau pentru casă și animale

Teclele berbecilor sunt consemnate la 24 septembrie în calendarul popular publicat de Institutul Național al Patrimoniului, pe platforma CIMEC. Erau reprezentări mitice cinstite în mediile pastorale, unde sărbătoarea se ținea pentru apărarea oilor și berbecilor de lupi și pentru ferirea gospodăriei de incendiu.

Așadar, legătura cu protejarea casei privea, în primul rând, focul. Respectarea zilei era văzută ca o formă de apărare împotriva nenorocirii, în același fel în care anumite obiceiuri erau considerate folositoare pentru siguranța turmelor. Acestea sunt credințe consemnate de etnografi, nu măsuri de protecție cu eficiență demonstrată.

În tradiția populară, Teclele erau apropiate de Filipi, considerați patroni ai lupilor. Sursa etnografică precizează că, în unele locuri, sărbătorirea lor se suprapunea cu zilele Berbecarilor, între 26 și 29 septembrie. Obiceiurile aveau, prin urmare, particularități locale, fără un calendar identic în toate comunitățile.

De ce se evita măturatul și aruncarea cenușii

Printre interdicțiile amintite de CIMEC se numără măturatul, aruncarea cenușii din casă și lucrul cu lâna sau pieile de animale. În explicația populară, cărbunii aruncați puteau fi găsiți de lupoaice și favorizau, în mod imaginar, înmulțirea lor. Prelucrarea lânii și a pieilor era evitată pentru a nu stârni sălbăticiunile.

Privite astăzi, aceste gesturi spun ceva despre felul în care oamenii încercau să dea un sens pericolelor și să le țină la distanță. Totuși, consemnarea unui obicei nu înseamnă că el era respectat pretutindeni. Nici nu justifică transformarea lui într-o avertizare actuală, potrivit căreia măturatul pe 24 septembrie ar aduce ghinion.

Distincția contează mai ales când tradițiile sunt prezentate sub forma unor liste cu lucruri „interzise”. În acest caz, sursa descrie credințe populare și variații locale, inclusiv o perioadă care putea cuprinde mai multe zile.

Cine este Sfânta Tecla, pomenită pe 24 septembrie

În calendarul ortodox, data de 24 septembrie îi este dedicată Sfintei Întâia Mucenițe și întocmai cu Apostolii Tecla. Potrivit agenției Basilica, a Patriarhiei Române, ea a fost ucenică a Sfântului Apostol Pavel. Relatarea bisericească vorbește despre primirea credinței creștine și despre încercările prin care a trecut.

În aceeași zi este pomenit și Sfântul Cuvios Siluan Athonitul. Aceste pomeniri aparțin calendarului religios, în timp ce poveștile despre lupi, cenușă și protejarea turmelor sunt prezentate în documentarea etnografică. Interdicțiile populare nu trebuie confundate cu rânduielile Bisericii.

În 2026, Teclele vin imediat după echinocțiu, dar sărbătoarea populară rămâne legată de data de 24 septembrie. Apropierea oferă ocazia de a redescoperi un obicei de toamnă, fără a-i atribui puteri sau semnificații astronomice pe care sursele nu le susțin.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.