De ce Sfinții Mihail și Gavril se sărbătoresc pe 8,9 și 10 noiembrie. Tradiția populară uitată de cei mai mulți români

Pe 8 noiembrie le urăm „La mulți ani!” celor dragi care poartă numele Mihai, Mihaela, Gabriel sau Gabriela. În unele sate românești, însă, sărbătoarea Arhanghelilor continua și pe 9 și 10 noiembrie. Fiecare dintre cele trei zile avea un nume, iar în jurul praznicului se întâlneau obiceiuri de familie, pomenirea celor morți și credințe legate de apropierea iernii.

Cum se numeau cele trei zile ale Arhanghelilor

Biserica Ortodoxă prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri pe 8 noiembrie. În calendarul popular al unor sate, ziua praznicului deschidea o sărbătoare mai lungă. Pe 8 noiembrie era „Capul Arhanghelului”, pe 9 noiembrie, „Mijlocul Arhanghelului”, iar pe 10 noiembrie, „Coada Arhanghelului”. Numele arătau, simplu, unde se afla fiecare zi în această succesiune.

Unele obiceiuri începeau chiar dinaintea praznicului. Într-o descriere a etnologei Irina Nicolau, publicată de Muzeul Național al Țăranului Român, sâmbăta dinaintea sărbătorii era zi de pomenire. De Arhangheli, finii mergeau la nași cu colăcei, iar treburile gospodăriei erau lăsate deoparte. Vizita la nași și darurile de pomenire făceau astfel parte din aceeași sărbătoare, fiecare la timpul său.

Lumânări pentru cei vii și pentru cei plecați

În tradiția creștină, Mihail este conducătorul oștirilor cerești, iar Gavriil este cel care îi vestește Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus. În credința populară, Arhanghelii erau văzuți și ca ocrotitori ai oamenilor. O consemnare despre obiceiurile din Bucovina păstrează această explicație: „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.

În ajun sau în ziua sărbătorii, familiile își pomeneau morții. Darurile împărțite cu acest prilej erau cunoscute drept „Moșii de Arhangheli”. Se aprindeau lumânări și pentru cei vii, dar și pentru cei care, după cum se spunea în popor, muriseră fără lumânare. În obiceiul descris de Irina Nicolau, lumânarea aprinsă de Arhangheli era numită „lumina de veci”.

Ce făceau păstorii și ce însemna „Vara Arhanghelilor”

În unele zone de munte, păstorii făceau o turtă mare din făină de porumb și o aruncau în târlă, între oi. Dacă se oprea cu fața în sus, o luau drept semn că vor avea miei în primăvară. Obiceiul apare sub numele de „turta arieţilor”, iar în textul publicat de Muzeul Național al Țăranului Român este consemnat ca „turta araților”. Ambele denumiri trimit la berbeci.

În calendarul popular, ziua de 8 noiembrie era cunoscută și ca „Vara Arhanghelilor”. Dacă între praznic și Crăciun mai veneau câteva zile senine și calde, oamenii le spuneau „Vara iernii”. Era felul lor de a numi acele scurte răgazuri de vreme blândă, când iarna părea încă departe.

Aproape 1,5 milioane de persoane poartă prenume asociate sărbătorii

Pentru cei care își serbează ziua numelui, data rămâne 8 noiembrie. Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, în 2026 sunt 836.706 bărbați și 637.217 femei care poartă prenume asociate sărbătorii sau variante ale acestora.

Dintre prenumele masculine, cele mai răspândite sunt Mihai, purtat de 364.878 de persoane, și Gabriel, purtat de 341.019. În rândul femeilor, cele mai frecvente sunt Mihaela și Gabriela. În datele oficiale apar și forme mai puțin răspândite, precum Gabi, Găbița sau Mihăița.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon, fără să descarci aplicații inutile? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.