Femeile trăiesc mai mult, dar petrec mai mulți ani bolnave. Ce măsuri pregătește Europa și cum stă România

Femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații, însă petrec cu aproximativ 25% mai mult timp într-o stare de sănătate precară. Diferența nu se explică doar prin bolile asociate înaintării în vârstă. Diagnosticele întârziate, participarea redusă la screening, cercetarea medicală care nu ține suficient cont de particularitățile feminine și accesul inegal la tratament contribuie la această situație.

Cifra apare într-o analiză realizată de World Economic Forum și McKinsey Health Institute. La nivel global, diferențele dintre femei și bărbați în privința îngrijirii medicale ar echivala cu 75 de milioane de ani de viață sănătoasă pierduți anual. Pentru fiecare femeie, aceasta înseamnă, în medie, aproximativ șapte zile de viață sănătoasă pierdute în fiecare an.

Sănătatea femeilor a fost tema unei conferințe desfășurate pe 11 noiembrie 2026 la Parlamentul European. „Women’s Health in Europe: A Life Stage Approach to Access, Prevention and Care” a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, oficiali români, medici și organizații ale pacienților. Miza discuției nu a fost doar tratarea bolilor specifice femeilor, ci construirea unui sistem în care prevenția începe înaintea apariției simptomelor.

Europa pregătește o foaie de parcurs pentru sănătatea femeilor

Conferința de la Bruxelles a fost organizată de eurodeputata Gabriela Firea, iar participarea comisarului european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, este confirmată în agenda oficială a Comisiei Europene. La dezbatere au mai participat ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete, vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu și specialiști în oncologie și sănătate publică.

În cadrul evenimentului, comisarul european Olivér Várhelyi a anunțat pregătirea unei Foi de Parcurs Europene privind Sănătatea Femeilor. Documentul ar urma să reunească acțiunile europene privind diagnosticarea timpurie, cercetarea medicală, studiile clinice și reducerea diferențelor de acces la servicii.

A fost anunțată și o investiție de aproape 40 de milioane de euro, prevăzută pentru începutul anului 2027, destinată cercetării modului în care bolile cardiovasculare afectează diferit femeile și bărbații. Diferențele pot apărea atât în privința factorilor de risc, cât și a simptomelor sau evoluției bolii. Suma și calendarul au fost prezentate la conferință, iar detaliile programului urmează să fie stabilite și publicate de instituțiile europene.

Direcția este inclusă și în Strategia europeană pentru egalitatea de gen 2026–2030, adoptată în martie 2026. Comisia Europeană prevede o inițiativă comună cu Organizația Mondială a Sănătății și realizarea unei analize asupra impactului social și economic al diferențelor de sănătate care le afectează pe femei, inclusiv în privința menopauzei.

Ce ar trebui să se schimbe concret pentru femei

Planul prezentat la Bruxelles propune o abordare pe etape de viață. În adolescență, accentul ar urma să cadă pe educația pentru sănătate și recunoașterea timpurie a unor afecțiuni precum endometrioza. În perioada fertilă, prioritățile sunt sănătatea reproductivă, tratamentele pentru infertilitate, îngrijirea în timpul sarcinii și diagnosticarea mai rapidă a bolilor autoimune și a cancerelor care apar la femeile tinere.

După vârsta de 55 de ani, măsurile ar trebui să urmărească accesul la screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal, îngrijirea adecvată în timpul menopauzei și prevenirea bolilor cardiovasculare. Aceste obiective nu înseamnă că toate femeile trebuie să urmeze aceleași investigații la aceleași vârste. Riscul individual, istoricul familial și recomandarea medicului rămân esențiale.

O altă direcție discutată vizează includerea unui număr mai mare de femei în studiile clinice și analizarea rezultatelor medicale în funcție de sex și vârstă. Mult timp, o parte dintre cercetările medicale au tratat organismul masculin drept reper general, deși aceeași boală poate avea simptome, factori de risc și răspunsuri la tratament diferite la femei.

Planul propune și realizarea unui tablou de bord european privind sănătatea femeilor. Un asemenea instrument ar permite compararea statelor membre după indicatori precum participarea la screening, timpul până la diagnostic, accesul la tratament și rezultatele medicale. Astfel, diferențele dintre țări ar deveni mai ușor de observat și mai greu de ascuns în spatele unor medii europene.

România are echipamente noi, dar participarea la screening rămâne redusă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Bruxelles că România a introdus programe naționale pentru screeningul cancerului de sân prin mamografie și pentru cancerul de col uterin prin dezvoltarea laboratoarelor de citologie.

„Ca ministru al Sănătății, am introdus două programe naționale esențiale: screening pentru cancerul de sân, prin mamografie, și screening pentru cancerul de col uterin, prin dezvoltarea laboratoarelor de citologie”, a transmis Alexandru Rogobete. Potrivit bilanțului prezentat de ministru, au fost achiziționate peste 140 de mamografe, au fost dotate mai mult de 60 de laboratoare și au fost dezvoltate caravane mobile pentru comunitățile în care accesul la servicii medicale este dificil.

Investițiile nu înseamnă însă că toate femeile beneficiază deja de screening organizat și ușor accesibil. Profilul de sănătate al României realizat de OECD și Comisia Europeană arată că depistarea cancerului rămâne, în mare parte, oportunistă. Cu alte cuvinte, investigația depinde adesea de inițiativa pacientei, de recomandarea unui medic sau de existența temporară a unui program local, nu de o invitație transmisă sistematic tuturor femeilor eligibile.

Datele comparabile disponibile indicau că mai puțin de 10% dintre persoanele eligibile efectuaseră screening pentru cancerul de sân sau colorectal în ultimii doi ani. Pentru cancerul de col uterin, participarea era mai ridicată, dar rămânea sub media programelor europene.

Problemele sunt mai vizibile în mediul rural și în comunitățile vulnerabile, unde distanța până la medic, lipsa specialiștilor, costurile deplasării și informarea insuficientă pot amâna investigațiile. Comisia Europeană arată că România are o distribuție geografică inegală a personalului medical și continuă să aloce prevenției una dintre cele mai mici ponderi ale cheltuielilor pentru sănătate din Uniunea Europeană.

CITEȘTE ȘI: Unde poți face mamografii gratuite. Cine se încadrează în programe și cum găsești centrele

Ce programe sunt pregătite pentru femeile din zonele vulnerabile

Proiectul DARIA își propune ca cel puțin 119.000 de femei cu vârste între 50 și 69 de ani, care îndeplinesc criteriile de vulnerabilitate, să beneficieze de mamografii gratuite până în 2029. Investigațiile ar urma să fie oferite inclusiv prin unități mobile, tocmai pentru a ajunge în zonele în care accesul la aparatură și specialiști este limitat.

Un alt proiect finanțat prin Programul Sănătate, CLARA, se desfășoară până în octombrie 2029 și urmărește consolidarea serviciilor de prevenție, a asistenței medicale primare și a intervențiilor comunitare. Valoarea eligibilă depășește 258 de milioane de lei, cea mai mare parte provenind din finanțare nerambursabilă.

Aceste inițiative pot reduce diferențele dintre orașele mari și comunitățile slab deservite, dar efectul lor depinde de identificarea femeilor eligibile, informarea acestora și asigurarea unui traseu complet. O mamografie efectuată într-o caravană este doar primul pas. Dacă rezultatul este suspect, pacienta trebuie să poată ajunge rapid la investigații suplimentare, diagnostic și tratament.

Alexandru Rogobete a insistat asupra acestei legături: „Prevenția trebuie completată de accesul rapid la tratament. Prevenția nu trebuie să fie un privilegiu, iar accesul la tratament nu trebuie să depindă de țara în care trăiești”.

Ce înseamnă aceste anunțuri pentru o pacientă din România

Măsurile discutate la Bruxelles nu modifică imediat accesul unei femei la consultații sau investigații. Foaia de parcurs europeană trebuie elaborată, finanțările trebuie transformate în programe, iar statele membre trebuie să le aplice. Conferința marchează o direcție politică și medicală, nu rezolvarea problemei.

Pentru o femeie din România, schimbarea reală va putea fi măsurată atunci când va primi o invitație la screening fără să caute singură un program, când investigația va fi disponibilă într-un timp rezonabil și când domiciliul într-o comună nu va însemna luni de așteptare sau drumuri repetate către un oraș mare.

Până atunci, orice simptom trebuie discutat cu medicul, indiferent de vârstă sau de existența unei campanii. Un nodul mamar, o secreție neobișnuită, sângerările în afara menstruației, durerile persistente ori schimbările care nu au o explicație clară nu trebuie amânate până la următoarea invitație la screening.

CITEȘTE ȘI: Cum trebuie să decurgă un consult ginecologic corect. Medicul trebuie să consulte și sânii?

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon, fără să descarci aplicații inutile? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.