În jurul vârstei de 7 luni, sugarul începe să se ridice la marginea patului, iar o lună – două mai târziu începe să păşească.
În general, cam pe la vârsta de un anişor voinicul practică mersul „îndeletnicire” care îl ridică la rangul de om… mare. Uneori însă, din diferite motive, marele eveniment care este mersul copilului, are loc mai târziu.
Copiii activi pornesc mai repede, dar unii au de recuperat prematuritatea sau o boală care a dus la întârziere în dezvoltarea motorie (precum distrofia sau rahitismul).
În afara acestor două motive, există şi anumite boli neurologice – cum ar fi paralizia cerebrală sau unele boli genetice – care pot împiedica dezvoltarea motorie a copilului. Aceste boli sunt evidente înainte de vârsta de un an, aşa că un consult la medicul specialist le va putea diagnostica. În urma consultului, neurologul va stabili şi dacă micuţul are sau nu nevoie de gimnastică de recuperare.
Semne că există probleme cu mersul copilului
Mersul copilului poate fi, de asemenea, afectat dacă acesta s-a născut cu o deformare ongenitală a unuia sau ambelor picioare.
Un control amănunţit făcut la naştere de neonatolog ar trebui, în principiu, să depisteze eventualele anomalii. O contractură musculară la şold, o asimetrie a pliurilor sau o asimetrie generală a corpului sunt semne cât se poate de clare că vizita la ortoped nu trebuie amânată. Şi asta pentru că perioada cea mai bună pentru a trata deformările picioruşelor este în primele trei luni de viaţă!
- Citeşte şi Prima oră după naştere
Dacă anomaliile au trecut neobservate la naştere, există câteva semne pe care, în timp, şi tu le poţi sesiza. iar acestea trebuie să te trimită cu copilul urgent la medic: un picior sau ambele curbate spre exterior de la genunchi în jos, genunchii foarte apropiaţi între ei, mers şchiopătat, durere la mers, împiedicare sau cădere frecventă.
