Și-așa-i rău, și-așa nu-i bine, zice o vorbă din popor. Uneori, te gândești că spusele astea sunt cam depășite, fiindcă alta e turația vieții acum, dar, când discutăm despre sex, vorba-i vorbă. Și e bună!
Există femei cărora actul sexual nu le spune nimic. Ba chiar le enervează. Iar altele nu se mai satură! Frigiditatea, în primul caz, și nimfomania, în al doilea, sunt afecțiuni psihice cauzate de diverse evenimente, situații sau chiar defectuoasa funcționare a creierului. În principiu, ambele sunt tratabile sau măcar pot fi ținute sub control.
Libido la cota zero
Cam asta e definiția, pe scurt, a frigidității. Femeia nu simte nimic, nicio plăcere în timpul actului sexual. Ba uneori simte repulsie! Asta nu înseamnă că o frigidă nu se poate îndrăgosti. Amorul se consumă platonic, iar în momentul în care ajunge la contactul fizic, femeia se transformă brusc într-un arici. De unde până unde boala asta? Te naști cu ea? E o defecțiune în corpul tău? Nu, frigiditatea e mai degrabă efectul unor întâmplări nefericite, bine ascunse în sertărașele secrete ale creierului. De pildă, o experiență traumatizantă, precum violul, incestul sau orice fel de abuz sexual. Ori educația prea strictă în privința raporturilor sexuale. Însă poate proveni și din lipsa de atracție fizică față de partener sau din neîncrederea în sine.
Mamă fără amor
Există o tendință în psihanaliză care susține că nu există frigide, ci doar femei care nu și-au găsit forma adecvată de satisfacere, care au tendinţe homosexuale (fără să conștientizeze asta) ori fixaţii infantile asupra mamei sau oedipiene asupra tatălui, care prezintă sindromul urii față de seducător… Ba chiar spun că principalii vinovați (iar aici nu e vorba despre feminism exagerat) sunt bărbații din viața femeii frigide. Pentru că instinctul sexual există, sunt de părere acești specialiști, dar bărbații nu au știut să-l trezească. Aceasta poate fi o explicație a faptului că multe femei frigide au un extraordinar instinct al maternității, fiind, chiar dacă niciodată încântate de actul sexual, mulțumite de căsnicie și familie.
Să-i încercăm pe toți
Nimfomania este o nevoie cronică de a face sex, dar nu o necesitate fizică, ci psihică. Se spune chiar că, până la urmă, nimfomana este tot o femeie frigidă, veşnic nesatisfăcută sexual, care are propriul remediu al frigidității: încearcă să simtă plăcere în timpul raportului sexual probând tot mai mulți parteneri. Poate, cine știe, îl nimerește pe cel potrivit. Încă nu s-a stabilit o cauză exactă a acestei boli, dar este asociată cu disfuncționalități ale hormonilor sexuali androgeni sau ale unor neurotransmițători precum dopamina, serotonina şi norepinefrina, responsabile, printre altele, de manifestarea dorinţelor sexuale. Asociate cu nimfomania sunt afecțiuni precum epilepsia, scleroza multiplă sau demenţa, responsabile de unele leziuni la nivelul creierului.
Remedii și tratamente
Chiar medicii recomandă, în cazul frigidității, ceaiurile din plante și aromaterapia, menite să relaxeze sistemul nervos, să îmbunătățească circulația sangvină, ba chiar să dinamizeze hormonii sexuali. În ambele cazuri, dar mai ales al nimfomaniei, se recomandă călduros vizita la psihiatru și, la indicația acestuia, diverse forme de terapie, în funcție de cauzele bolii.
Citește și:
Sex: dacă începi bine, sfârșitul e perfect!
Articol preluat din ediția de aprilie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Foto: Guliver/Thinkstock
