Fericită în ochii altora?

De ce sunt atât de seducătoare reușitele altora? Cum se face că exact ceea ce vedem la alții este mereu mai frumos, mai interesant și mai valoros decât ce avem sau suntem noi? Este spre binele nostru să ne trăim viața în funcție de ce cred ceilalți despre noi sau avem dreptul să fim noi înșine? Acestea sunt întrebările la care vă invit să găsim răspunsuri împreună.

La o primă impresie, putem spune că oamenii sunt de două feluri: de succes sau nu. Că valoarea personală este o caracteristică aleatorie, care la unele persoane există, în timp ce nouă nu ne rămâne decât să visăm la ea. Dar cum ar fi dacă am descoperi că în spatele insuccesului personal stau pitite teama de a fi noi înșine, frica de autenticitate și dorința de aprobare?

Potrivit studiilor psihologice care analizează poveștile de viață ale oamenilor de succes, tot ce au aceștia în plus este o practică conștientă a autenticității: îndrăznesc să fie ei înșiși, au o colecție de alegeri bazate pe valorile lor de viață și își permit să greșească. Aceștia își trăiesc viața din plin zi de zi, dau dovadă de prețuire de sine, își permit să se odihnească și să se distreze, sunt încrezători în relații și intuiție, cred în iubire și își permit a fi recunoscători și creativi. În timp ce poveștile oamenilor care fug de succes sunt definite de perfecționism, neajutorare, obsesia pentru certitudine, epuizare, autosuficiență, sacrificiu pentru popularitate și o străduință continuă pentru a le face altora pe plac.

Ideea că putem alege să ne cultivăm autenticitatea ne umple cu speranță, dar în mod cert apare și teama de respingere. Avem noi dreptul să facem asta într-o cultură care ne dictează totul, de la ce haine să purtăm, ce mașini se cuvine să conducem la ce greutate să cântărim? Dată fiind presiunea socială, dacă nu analizăm situația de mai multe ori, lesne ajungem să ne pierdem speranța și să renunțăm la dreptul de a fi noi înșine, în favoarea unei conformități impuse și a obsesiei de a le face altora pe plac. Și, dacă ne pierdem dreptul la autenticitate, ce ne rămâne? Din păcate, atunci cădem pradă anxietății, depresiilor, dependențelor, tulburărilor alimentare, resentimentelor și amărăciunii.

Obișnuința își spune cuvântul și, la depistarea primelor semne de schimbare, cei din jurul nostru s-ar putea să se simtă nesiguri și speriați, poate chiar să ne reproșeze că ne-am schimbat. Reacții care activează în noi vinovăția, rușinea și anxietatea. Dar acestea nu sunt dovezi ale faptului că suntem pe drumul greșit, ele reprezintă doar manifestări emoționale firești în momente de revoluție personală. Nimeni nu a ajuns să-și descopere curajul evitând emoțiile negative. Succesul le revine celor curajoși, deschiși la minte și autentici.

Poate vă întrebați ce este această autenticitate? Potrivit cercetătoarei Brené Brown, femeia care a schimbat imaginea lumii despre ce înseamnă puterea personală, „autenticitatea este practicarea zilnică a detașării de imaginea cu care credem că trebuie să ne identificăm și acceptarea adevărului nostru lăuntric“. În concluzie, pur și simplu nu merită să ne sacrificăm autenticitatea de dragul imaginii noastre în fața celorlalți. Asta poate face oricine, dar ceea ce fac doar oamenii curajoși este să se uite la sine cu certitudinea că au o singură viață care merită trăită din plin.

Articol preluat din ediția de ianuarie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Gáspár György, psiholog, autor și cofondator al conceptului PaginaDePsihologie.ro
Foto: pixabay.com