Cum îți citești singură analizele medicale: Cele 3 rezultate care ar trebui să te alarmeze

Chiar dacă medicul este cel care ne poate citi și interpreta corect analizele de sânge și investigațiile aferente, de fiecare dată când ai în mână foaia cu rezultatele, nu te poți abține să nu arunci o privire, din dorința de a înțelege mai bine care este starea ta de sănătate și dacă este sau nu cazul să îți faci griji.

În primul rând, trebuie să știi că medicii recomandă să îți faci anual un set complet de analize, astfel încât să descoperi la timp potențialele probleme de sănătate. După cum știi, orice afecțiune are șanse mai mari de a fi tratată cu succes, dacă este descoperită din timp, motiv pentru care nu ar trebui să amâni mersul la analize. Durează, de obicei, câteva zile până primești rezultatele, iar mai jos vom vorbi despre acele rezultate care pot indica prezența unor probleme mai grave:

LDL colesterol crescut și HDL colesterol scăzut

Probabil știi deja că există două tipuri de colesterol: unul bun (HDL colesterol), care îți protejează inima de atacuri de cord și creierul de accidente vasculare, și unul rău (LDL colesterol), care poate cauza o serie de afecțiuni, unele cu potențial fatal. Colesterolul LDL crescut poate avea mai multe cauze, însă el apare cel mai frecvent la persoane supraponderale, sedentare, la fumători și la cei care consumă foarte multe grăsimi saturate (prăjeli, alimente procesate, cărnuri cu grăsime etc).

Dacă rezultatele analizelor indică și un nivel crescut al trigliceridelor, este cu atât mai alarmant, întrucât un astfel de rezultat arată risc crescut pentru probleme cu inima, potențial diabet sau alte boli grave. Citește acest articol despre trigliceride mari și vei afla, detaliat, de ce este atât de periculos un nivel anormal al trigliceridelor, ce boli poate anunța, dar și ce tratamente și remedii naturiste există pentru a ameliora această problemă.

Hemoglobină, hematocrit sau numărul scăzut de hematii

Una dintre primele analize pe care le vei efectua va fi o hemogramă completă, care nu durează mai mult de câteva minute în laboratoarele moderne, și care îți poate oferi informații vitale prin analiza sângelui tău. Una dintre cele mai comune afecțiuni identificate astfel este anemia, care poate fi de mai multe tipuri și al cărei diagnostic final poate fi pus doar de medic, după investigații suplimentare.

În cazul unei anemii, numărul de hematii din sânge, hematocritul sau hemoglobina vor fi scăzute. În funcție de tipul de anemie, pot apărea scăderi la nivelul volumului eritrocitar mediu (VEM) sau a hemoglobinei eritrocitare medii (HEM), precum și la concentrația HEM. Cauzele, vechimea anemiei, precum și tratamentul adecvat depind foarte mult de tipul de anemie de care suferi, așa că medicul specialist ar trebui să ceară investigații suplimentare și să îți pună mai multe întrebări pentru a identifica simptome specifice unui anumit tip de anemie. Tratamentul pentru această afecțiune este unul de durată, însă dacă este urmat cu strictețe, anemia poate fi complet vindecată.

Creșterea acută a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH)

Testarea VSH este primul indicator al unei posibile infecții existente în organism. Acest test se face odată cu hemoleucograma și implică un proces destul de simplu: sângele este colectat într-un tub de testare, apoi specialiștii din laborator analizează viteza cu care hematiile se așază pe fundul tubului. O infecție prezentă în organism poate face ca globulele roșii (hematiile) să se lipească unele de altele și să se depună mai repede, din cauza greutății lor mai mari.

Lipirea hematiilor este favorizată de o proteină secretată de ficat sau de sistemul imunitar, care este produsă în exces în momentul în care organismul este atacat de o infecție, o boală autoimună sau de cancer. Deși nivelul VSH este un prim indicator al unei infecții, diagnosticul corect va necesita unele investigații suplimentare, pentru a confirma dacă este, într-adevăr, vorba despre o infecție, apoi pentru a identifica sursa acesteia.

Sursă foto: Shutterstock/Copyright:NotarYES