La o luna: Din primele saptamani de viata bebelusul schiteaza zambete timide. Ce-i produce aceasta stare de incantare sau cui i le adreseaza ramane deocamdata un mister.
La 2 luni: Zambetului nostru i se raspunde cu un suras.
La 3 luni: Zambeste fie fara nici un motiv explicabil din punctul nostru de vedere, fie cand aude o voce cunoscuta.
La 4 luni: Ghidusiile, dragalaseniile pe care i le adresam ii provoaca hohote de ras; sunetul propriului sau ras ii face placere, asa ca isi exerseaza aceasta capacitate de cate ori i se ofera prilejul.
La 5 luni: Lanseaza chiote cand se vede in oglinda, iar la baita, "canta" de fericire.
La 6 luni: E capabil sa-si piarda respiratia de atata ras cand mama isi ascunde fata dupa un prosop, apoi apare brusc. Acest prim joc de-a "fata ascunselea" il incanta deosebit de tare.
La 7 luni: Rade in cascade cand ascundem un obiect, apoi il gasim impreuna cu el. La fel se manifesta cand aruncam un obiect, in aer sau pe jos, apoi il recuperam pentru a repeta gestul. Iar daca bratele unei persoane cunoscute de el se transforma intr-un leagan provizoriu sau e purtat prin aer ca un aeroplan, rasul copilului nu mai conteneste.
La 8 luni: Il amuza strambaturile caraghioase ale fetei persoanelor din anturajul sau, ca si sunetele emise de bataile ritmice ale degetelor in tablia mesei. Rade tare si cu pofta daca mama ii ascunde fata cu un prosop, apoi se face ca il gaseste imediat.
La 9 luni: Este capabil sa imite grimasele adultilor si asta ii produce rasul.
La 10 luni: Incearca sa inverseze rolurile: el ascunde, atat cat poate, un obiect si asteapta ca adultul sa-l descopere. Incepe sa dea primele semne ale "simtului umorului" si ale placerii de a… tachina.
La 11-12 luni: Nu se mai multumeste cu o singura repriza de joc care il face sa rada, pretinde sa se ia totul de la capat, la nesfarsit.
