Teama de abandon este perfect explicabilă şi ţine chiar de această etapă de dezvoltare a copilului: el a crescut, a devenit mai independent, se poate îndepărta de tine şi realizeză că se poate proceda şi invers – să-l lăsaţi, la rândul vostru, singur.
În această etapă, trebuie să fii foarte atentă şi diplomată pentru a nu alimenta fricile copilului de 3 ani. Felul în care trebuie acţionat depinde de felul de a fi al fiecărui copilaş.
Cum îndepărtezi fricile unui copil de 3 ani la ora de culcare
Unii micuţi nu pot să adoarmă dacă mama lor nu s-a asigurat că sub pat nu există monştri sau dacă nu a pulverizat o substanţă mortală pentru aceştia (un spray cu apă este suficient).
În cazul copiilor mai atenţi la detalii, predispuşi la observaţii şi concluzii, această vânătoare de monştri ar putea avea un efect contrar: goana ta după monştri le poate dovedi că aceştia există. În cazul acestora, este recomandat să porţi o discuţie sinceră despre frica pe care o resimt. Îi poţi spune copilului că ştii că o cameră întunecoasă poate fi înspăimântătoare şi că şi ţie îţi era teamă de întunericcând aveai vârsta lui. Oferă-i o soluţionare practică a problemei – o veioză aprinsă, de pildă.
Ce să nu faci
Nu minimaliza fricile unui copil de 3 ani! Monştrii şi toate temerile lor sunt foarte reale pentru ei. Rolul tău este să-l ajuţi să se liniştească, să le depăşească şi să ştie că se poate baza pe tine.
Nu ameninţa un copil de 3 ani că va fi luat de un monstru dacă nu este cuminte. El va fi terorizat de acest gând şi va crede că este un pericol real.
Nu-l forţa să-şi înfrunte fricile. Este prea mic pentru a face faţă acestui exerciţiu.
Nu-i spune "copiilor mari nu le este frică". Lucrul acesta nu-l va ajuta, ci va pune o presiune mai mare pe el. De asemenea, îi va fi tot mai greu să vină la tine şi să-ţi ceară ajutorul… doar e copil mare, nu?
