' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Mulți părinți sunt tentați să le interzică copiilor să manevreze jucăriile în alt mod decât cel „corect”. Dacă ar putea doar să se uite la ele, să le admire de la distanță, ar fi și mai bine, fiindcă ar ține mai mult și nu ar trebui să le înlocuiască prea des. Și apoi, părinții sunt vigilenți, nevrând să le cultive propriilor copii porniri distructive.
În aceste condiții, orice avânt exploratoriu al micuțului ce trece de granițele prestabilite de cei mari este dezaprobat și uneori sancționat. Dar, rolul jucăriilor nu este de a sta în vitrină!
De ce să nu te alarmezi când copilul strică jucăriile
Pe lângă utilitatea explicită, declarată, orice jucărie (și orice alt obiect) constituie un mijloc de cunoaștere a lumii. Ar trebui să te alarmezi dacă micuțul nu strică jucăriile, nicidecum dacă le strică! Copiii nu fac asta fiindcă sunt mânați de forțe distructive obscure, ci fie ca să descopere lucruri noi ce s-ar ascunde în jucării, fie ca să capete „reacții” de la cei din jur.
Sursă: revista MAMI/ august 2014
Foto: Guliver/ Thinkstock
