Mita la copii și recompensa
Recompensa nu este anunțată și este oferită după o acțiune. Astfel, copilul nu realizează acțiunea pentru recompensă, ci doar pentru că dorește el, se simte bine în timpul desfășurării activității și consideră că este corect ceea ce face. În acest fel, recompensa devine un bonus, o atenție pe care i-o oferi și prin care-i mulțumești.
Mita, pe de altă parte, este folosită pentru a motiva un copil înainte de acțiune. Oferindu-i mită, dorești să obții un anumit comportament de la el. De exemplu: „Dacă ești cuminte, primești înghețată.” Se poate să funcționeze, dar copilul nu va face lucrurile nici din plăcere, nici din sinceritate sau corectitudine, ci va îndeplini ceea ce-i spui pentru un oarecare „profit”.
Desigur, intenția părintelui este bună, deoarece, de cele mai multe ori, mita acționează ca un stimulent ca o modalitate de a-l opri pe copil de la acțiuni negative: „Dacă nu iei note mici la algebră, primești o mașinuță” sau „Poartă-te frumos cu sora ta și primești o bomboană”. Copilul nu învață din această atitudine decât că, în anumite condiții, un tip de comportament nu este acceptat, însă în rest – da (poate să ia note mici la alte materii, atâta timp cât le are mari la algebră, poate să fie nepoliticos cu alte persoane, atâta timp cât se poartă frumos cu sora lui etc).
De reținut!
Orice părinte a apelat la această metodă măcar o dată, mai ales din disperare (de cele mai multe ori din cauza unei situații în public), dar nu este o variantă de durată și poate face mai mult rău decât îți imaginezi. Dacă vrei rezultate reale, ține minte că mita la copii funcționează rar și că trebuie aplicată ca ultimă soluție. Folosită în mod regulat, își va pierde din eficiență, mita va trebui să devină din ce în ce mai consistentă și atractivă și vei ajunge unul din acei părinți lipsiți de autoritate, care se roagă de copiii lor să facă ceva!
Sursă material: www.babycenter.com, adaptare: Adina Brânciulescu, Foto: 123 RF
