Glasurile copiilor entuziasmați animă întreaga încăpere. Sunt foarte încântați să frământe cu mânuțele lor aluatul și să modeleze pâinici împletite (păsărele), pe care le așază apoi pe foi de varză și sunt băgate (de un adult, desigur) în cuptor.
Adunați în jurul unui lighean mare, alți copilași adună cu sârg împreună cu „bunicuța” (doamna Emilia Pușcaș) amestecul alb care s-a coagulat, lăsând în urmă zerul, ce trebuie pus într-o pânză de tifon pentru a deveni un caș delicios.
Atât micuții, cât și educatoarele poartă costume tradiționale: fetițele au fie costume bârsănești, în alb-negru, fie brodate sau cusute în culori vii, iar băieții au frumoase cămăși țărănești, cu brâu cu mărgele sau panglică tricoloră la mijloc, și câțiva dintre ei, pălării pe care feciorii le poartă cu zgărdan și pană. Mai mare dragul să-i privești!
Mă aflu în satul alegoric „Fâncel”, din comuna Ibănești (județ Mureș), un loc cunoscut în zonă datorită bisericii din lemn și a caselor tradiționale – fiecare dintre acestea prezentând stilul caselor și variații care există între diferitele comune din regiune – dar și festivalului Văii Gurghiului, care anual adună mii de iubitori de tradiții. Acesta a fost locul în care educatoarele de grupa mare din comuna Ibănești au hotărât să desfășoare o activitate metodică specială. Au dorit să iasă din sălile de clasă, să renunțe la clasicele fișe, iar copiii să aibă ocazia să fie direct implicați în activități specifice zonei. „Am căutat să desfășurăm activități practice și tradiționale, nu să ne limităm la o activitate simplă, cu fișe la final de lecție”, spune doamna Maria Cristina Blaga, de la grădinița din Ibănești Isticeu.
Într-adevăr, toți participanții sunt angrenați în activități ce reflectă specificul locului – de la frământarea pâinii, la siropul din muguri de brad, la șezătoare și la prepararea cașului (ne aflăm într-o zonă în care creșterea animalelor și prelucrarea laptelui sunt componente definitorii ale economiei locale – se prepară caș, brânză telemea, brânză de burduf, smântână, cașcaval, brânză topită etc).
După atâta muncă, în fața copiilor se așterne o masă bogată, cu brânză telemea, cașcaval, urdă, pâine, ceapă verde, roșii, castraveți, ridichi din care copiii își aranjează cele mai frumoase și colorate farfurii – punându-și în ele cât pofteau din mulțimea de bunătăți întinse în fața lor (doamna Dana Maria Suciava a introdus cu această ocazie câteva noțiuni matematice, de mulțime și elemente).
Mi-a plăcut? Da – altfel nu aș fi ținut să vă împărtășesc această experiență!
Le-a plăcut copiilor? Îți dau un exemplu grăitor: când eu și băiatul meu, Vladimir, participant la activitate, ne-am întors acasă, a trebuit să cumpăr lapte proaspăt muls ca să poată să prepare brânzică așa cum văzuse el că se face. Nu s-a lăsat până când nu a făcut puțină brânzică de casă, închegând laptele cu puțin suc de la o jumătate de lămâie, pe care l-a mâncat amestecat cu puțină smântână. Recunosc: mai mult el a lucrat și a ținut să mă învețe și pe mine rețeta!
Cum ți se par aceaste activități practice? Ce activități interesante ai făcut cu grupa ta la grădiniță (pentru doamne educatoare)?
Autor și foto: Adina Brânciulescu
