Între trei și șase ani nu există o limită clară între realitate și imaginația copilului. Copilul, pentru că dispune de o cunoaștere limitată a realității, vede lumea extrem de diferit comparativ cu adultul, undeva la limita unde se întâlnesc realitatea concreta și imaginația.
Până pe la șapte ani, copilul nu distinge ceea ce este fals de ceea ce este adevărat și fabulează fără a se putea spune că minte!
Bruno Bettelheim, citat de P. Morand de Jouffrey în „Psihologia copilului”, ilustrează această etapă prin următorul exemplu: „Copiii cred că Moș Crăciun poate distribui cadourile exact la 12 noaptea tuturor copiilor și vorbesc de Moș Crăciun ca și cum ar fi unic, deși se întâlnesc în luna decembrie, în magazine, cu numeroși Moși Crăciuni”. Interesant, nu-i așa?
Până la 6 ani, copilul își explică lucrurile prin magie și unii chiar se forțează să creadă în Moș Crăciun Așa că nu te mira dacă observi că năzdrăvanul tău conferă suflet obiectelor, consideră că totul a fost confecționat (norii au fost făcuți de Dumnezeu, de exemplu), crede că visele sale sunt materializate (visele sunt imagini care noaptesa ies din pernă)!
Foto: 123RF, Editor: Adina Brânciulescu
