Pentru Luca Niculescu, legătura cu Franța a început cu mult înainte de cariera diplomatică. În copilărie, această țară însemna conversațiile în franceză ale adulților, revistele primite de peste hotare și o bunică pe care o cunoștea doar de la distanță. Plecată din România în timpul regimului comunist, mama tatălui său trăia la Paris, iar întâlnirea cu nepotul avea să devină posibilă abia după Revoluție.
Desemnat candidat la funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie 2026, fostul jurnalist și ambasador are o istorie de familie marcată de despărțiri îndelungate și de schimbările aduse de comunism. Despre aceste experiențe a vorbit în mai multe interviuri, explicând și de unde vine apropierea sa de cultura franceză.
Bunica stabilită în Franța, pe care a cunoscut-o după căderea comunismului
Bunica paternă a lui Luca Niculescu, Gety Iconomu, plecase din România în anii ’60. Într-un interviu acordat Radio România Actualități, acesta povestea că femeii îi era teamă să se întoarcă în țară, iar tatăl său nu primise pașaport pentru a o vizita. Mama și fiul au rămas astfel despărțiți timp de 22 de ani, păstrând legătura prin scrisori și convorbiri telefonice greu de obținut.
„Iar eu mi-am cunoscut bunica de-abia la începutul anilor ’90”, spunea Luca Niculescu în emisiunea „Serviciul de noapte”. Întâlnirea a venit după o copilărie în care existența unei rude apropiate în Franța nu însemnase și posibilitatea de a petrece timp împreună.
După ce au putut să se vadă, vizitele la Paris au devenit o obișnuință. Într-o discuție la Europa FM, Luca Niculescu își amintea de energia și buna dispoziție a bunicii: „Era o femeie extrem de veselă, de dinamică, de simpatică”. A continuat să o viziteze de-a lungul anilor ’90, până la moartea ei, în 2002.
Franceza, învățată și din curiozitatea de a înțelege discuțiile adulților
Interesul pentru limba franceză apăruse însă înainte de aceste călătorii. În familia sa se vorbea atât franceză, cât și germană. Uneori, adulții schimbau limba tocmai pentru ca cei mici să nu înțeleagă ce discutau. Pentru copii, acest obicei devenea un motiv în plus să descifreze cuvintele necunoscute.
Bunica din Franța îi trimitea și reviste cu benzi desenate. Bunicul îl ajuta să le înțeleagă, citindu-i și traducându-i poveștile. Luca Niculescu le reținea, apoi le povestea colegilor, care ajungeau să creadă că știe deja franceză. Mai târziu, profesorii au contribuit la dezvoltarea acestui interes, care avea să capete și o direcție profesională.
O familie de comercianți, afectată de schimbarea regimului
Luca Niculescu provine dintr-o familie bucureșteană cu o tradiție în comerț. Într-un interviu pentru „Adevărul”, explica faptul că afacerea pornită de stră-străbunicul său se dezvoltase prin vânzarea de țesături și stofe. Familia investise ulterior și într-o fabrică de conserve și în ferme.
Instalarea regimului comunist a schimbat radical situația familiei. Locuințele au fost naționalizate, dar unele obiecte au putut fi păstrate. Mobilierul vechi și tablourile au ajuns în casa în care a crescut viitorul jurnalist. Bunicul, care studiase la Lausanne și Leipzig, îi vorbea despre lumea de dinaintea războiului. În copilărie, Luca Niculescu nu privea însă toate aceste lucruri cu admirația de mai târziu: își amintea că mobilierul familiei i se părea demodat în comparație cu cel din casele colegilor.
De la jurnalism la postul de ambasador în Franța
Apropierea de Franța s-a regăsit apoi în studiile și în activitatea sa. Luca Niculescu a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București în 1995, iar în 1996 a obținut un master în jurnalism european la Strasbourg. A condus redacția RFI România și a colaborat cu mai multe instituții de presă franceze, pe lângă emisiunile realizate pentru publicul român.
În 2016 a devenit ambasador al României în Franța, funcție pe care a ocupat-o până în 2022. Parisul, orașul vizitelor la bunica sa, devenea astfel și locul unei noi etape profesionale. Din septembrie 2022, a preluat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonarea procesului de aderare a României la OCDE. Parcursul său reunește astfel o legătură de familie, studiile și experiența profesională construită în relație cu spațiul francofon.
Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.

