Esti aici
Femeia.ro > Home&Deco > Animale de casa > Regina Pisicilor

Regina Pisicilor

Bono, Coccolino, Polarul, Ullala, Winnona, Epifania, Chloe, Missy, Zorra sunt membri pufoşi ai felisei Candice’s Cats. Mai pe înţeles, o crescătorie de pisici de rasă pură, în cazul de faţă, british shorthair. Toate îngrijite şi răsfăţate de una dintre fondatoarele show-ului SofistiCAT şi de soţul ei – familie de pisicari, cum frumos şi haios se autodescriu.

Opt bulgărași gri-albăstrui deghizaţi în pisoi sau opt pisoi deghizaţi în bulgări gri-albăstrui, nu ştiu exact, se zbenguiau haotic în camera unde urma să facem fotografii. I-am prins în poze pe rând sau pe grupuri de joacă, pentru că-i practic imposibil să aduci în acelaşi cadru toate acele zgâtii mici şi adorabile.

British shorthair, mi s-a spus, deşi una dintre pufoșenii era şi mai… pufoasă. A ieşit cu păr lung, conform unei gene latente pe care o poartă toţi exponenţii acestei rase. Şi a fost preferata mea, recunosc. Urmează să fie adoptată de o familie din Strasbourg, dar şi pe frăţiorii şi surioarele ei îi aşteaptă cămine calde şi iubitoare de mâțe.

Adrian Dragotă, mare iubitor de pisici, mi-a spus povestea în timp ce „regina“ era pe final cu machiajul pentru shoo-tingul în care vă zâmbește alături de membri mai maturi, dar la fel de zglobii ca puii de o lună ai felisei. „Soţul meu este cel mai mult dedicat acestei activităţi, fiindcă în primul rând este pasiunea lui“, mi-a mărturisit Candice. „El a avut întotdeauna pisici, iar eu am avut câine. Împreună am pus bazele unei felise în anul 1999 şi ne-am apucat să creştem pisici british shorthair.“

Frumuseţe cu pedigree

Pisicile pe care le cresc Candice şi Adrian sunt de con-curs – adică nişte arbitri înalt şcoliţi într-ale frumuseţii feline le analizează datele genetice: statura, proporţiile, blănița, urechile, culoarea ochilor – british shorthair blue, de exemplu, nu trebuie să aibă, conform standardelor, nici cea mai mică urmă de verde în nuanţa aurie a ochilor. Iar apoi decid câştigătorul, Best in Show, cel mai reuşit exemplar al competiţiei, cel pentru care au fost bifate cu brio cât mai multe repere de standardizare.

„O pisică cu pedigree trebuie să aibă înaintaşii cunoscuţi de-a lungul a patru generaţii. Toate pedigree-urile pisicilor din România sunt reunite în Registrul Cărţii de Origine al Federaţiei Feline Române, care cuprinde atât pisicile născute pe teritoriul României, cât şi pe cele importate şi apoi nostrificate. Persana agreată în cadrul expoziţiilor este cea cu nasul turtit. «Birmaneza» prezentă la noi este o metisare. Există, într-adevăr, Sacra de Birmania, dar România nu are decât un singur exemplar înregistrat“, mi-a explicat Candice, iar cu ocazia asta am aflat că mâța mea de 18 ani, pe care o prezentam cu mândrie drept „birmaneză“, este o metisă. Una iubită până la cer şi înapoi, indiferent că are sânge nobil sau amestecat, vă asigur.

Pisica e stăpâna casei – un clişeu intens vehiculat, pe care Candice nu-l contrazice: „Pisica iubeşte în modul ei aparte şi nu este obedientă ca un câine. Dragostea unei pisici trebuie să o câştigi şi să o meriţi. Nu noi suntem stăpânii, pisica ne stăpâneşte pe noi“.

Pisici aristocrate, pisici sofisticate

Candice Prohanca-Dragotă a terminat Facultatea de Litere, a predat ani de zile limba şi literatura română şi îşi aduce aminte cu mare drag de perioada în care a fost dascăl, dar acum se dedică sută la sută pasiunii ei pentru pisici. „Pentru mine este un hobby, însă unul care implică şi un nivel competiţional. Îmi place să merg la concursuri internaţionale şi-mi place să câştig.“

Cel mai recent concurs pe care l-a organizat şi la care a participat cu blănoasele ei a fost Corabia Pisicilor – primul concurs de frumuseţe pentru feline domestice ţinut la noi pe litoral, în Mamaia. „S-a hotărât ca anul acesta să se organizeze o ediţie estivală a deja celebrului show SofistiCAT, iar mulţi dintre pisicari au considerat evenimentul o minivacanţă. A fost un succes de care s-au bucurat atât expozanţii, cât şi vizitatorii. Am avut expozanţi din străinătate, care au venit pentru prima dată în România cu această ocazie şi care vor reveni cu siguranţă, pentru că au avut numai cuvinte de laudă pentru noi!“, mi-a mărturisit Candice cu entuziasm.“

„Încurajez adopţia pisicilor fără stăpân“

Rasa de pisici cea mai îndrăgită de Candice este british shorthair, după cum am menţionat mai devreme şi după cum m-am putut convinge în urma vizitei căreia nu-mi mai venea să-i pun punct. Mai nou, a făcut o pasiune pentru Singapura – cea mai mică rasă de pisică domestică din lume. Însă m-am bucurat să aflu că nici rasa comunitară nu-i este indiferentă. Astfel că, la fiecare show SofistiCAT, doritorii pot găsi o zonă dedicată adopţiilor de mâțe fără stăpân. „Oamenii adoptă de la SofistiCAT fiindcă ştiu că găsesc pisici vaccinate, deparazitate, însoţite de carnet de sănătate. Sponsorii noştri oferă chiar un kit de adopţie. Eu încurajez în primul rând adopţia pisicilor fără stăpân. Tocmai de aceea există expoziţiile, pentru a oferi oamenilor posibilitatea de-a sta de vorbă cu cei care cresc pisici de rasă şi de a le pune toate întrebările dorite.“

Îi mărturisesc temerea mea că mulţi oameni se grăbesc să ia un pisoi drăgălaş acasă, iar apoi îl abandonează când crește. „În primul rând, nu sfătuiesc familiile care au copii foarte mici să ia un pui de pisică!“, mi-a spus Candice. „Spre deosebire de un căţel, care este mai robust, pisoiul este mai fragil, iar copiii trebuie să fie suficient de mari ca să priceapă că e o fiinţă vie şi nu o jucărie pe care să o tragi de mustăţi, labe, coadă sau să o plimbi prin toată casa împotriva voinţei sale. Apoi, când ne hotărâm să adoptăm un animal, trebuie să ştim că ne luăm o res-ponsabilitate pe termen lung. O pisică poate trăi de la 10-15 ani în sus. Iar faptul că în existența noastră poate să apară un copil nu înseamnă că trebuie să renunţăm la animalul care ne-a făcut viaţa frumoasă până atunci. De asemenea, trebuie să înţelegem faptul că puii de animale pot provoca nişte pagube, precum fac şi copiii cât sunt mici. Aceste neajunsuri trebuie privite cu îngăduinţă, nu să constituie motivul unui abandon.“

Articol preluat din ediția de septembrie 2014 a revistei Femeia.

Autor: Alina Grozea

Sursa foto: Vlad Stănescu


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus