Te-ai trezit vreodată că îți tremură stomacul, îți crește pulsul și nu știi exact dacă ceea ce simți e „justificat” sau dacă e ceva real și grav? Poate că e vorba de un mesaj dubios, de un comentariu pe care nu l-ai cerut, sau de o persoană care te face să te simți urmărită. E normal să fii confuză. Nu toate amenințările sunt evidente, dar instinctul tău știe mai multe decât crezi.
Ce să faci atunci când nu te simți în siguranță
Când te simți amenințată, dar nu poți pune imediat o etichetă clară pe situație, corpul tău îți transmite un mesaj real. Frica, tensiunea, senzația de a fi „în gardă” sunt răspunsuri naturale la semnale pe care le percepi ca periculoase. Chiar dacă nu este un pericol fizic evident, ceva în comportamentul sau atitudinea celeilalte persoane îți poate afecta liniștea psihică. Sentimentul acesta merită răspuns și nu trebuie minimalizat.
Ce înseamnă „amenințare” în termeni legali
În România, Codul Penal definește infracțiunea de amenințare ca fapta de a spune sau comunica intenția de a face un rău unei persoane, iar aceasta să fie de natură să provoace o stare de temere serioasă pentru victima vizată. Pentru ca o amenințare să constituie infracțiune, trebuie să fie de natură să influențeze libertatea psihică a persoanei vizate.
Pe lângă infracțiunea penală, există și o contravenție definită prin Legea 61/1991, care include proferarea de amenințări sau expresii de violență ce tulbură ordinea publică sau aduc atingere demnității persoanei. Aceasta poate fi utilă dacă situația nu se ridică încă la nivel penal
În mod conex, violența în familie în România este definită ca orice acțiune sau inacțiune care provoacă suferințe fizice sau psihice, inclusiv amenințările.
Când ceea ce simți e relevant
Nu aștepta să se întâmple ceva dramatic ca să reacționezi. Teama și anxietatea în legătură cu un comportament bizar sau repetitiv pot fi semne că ceva nu este în regulă. De exemplu, dacă cineva îți trimite mesaje insistente la ore târzii sau vorbește despre unde ești și ce faci, asta poate indica o intenție de control sau intimidare, chiar dacă nu conține cuvinte „explozive”.
Pași concreți pe care îi poți face
1. Protejează-te imediat: dacă simți că ești în pericol fizic, sună 112. E cel mai rapid mod de a primi ajutor dacă situația escaladează.
2. Păstrează dovezile: salvează mesaje, capturi de ecran, notează ore și detalii. Aceste lucruri pot conta enorm dacă vei depune o plângere sau vei merge cu cazul în fața autorităților.
3. Vorbește cu cineva de încredere: un prieten sau o persoană apropiată îți poate oferi suport emoțional și te poate ajuta să vezi lucrurile mai clar.
4. Caută sprijin profesional și legal: existã servicii specializate care te pot ajuta să înțelegi situația și să decizi ce e mai bine de făcut. Helpline‑ul național gratuit pentru victimele violenței domestice oferă consiliere 24/7 la numărul 0800.500.333.
Când să te adresezi autorităților
Chiar dacă nu ești sigură că situația este „suficient de gravă”, dacă ceea ce trăiești îți afectează starea mentală sau te face să te simți în pericol, poți merge la secția de poliție și cere să depui o plângere. Poliția are obligația să înregistreze plângerea și să investigheze, indiferent dacă pare la început „mărunt”.
Dacă se confirmă că e vorba despre amenințări grave sau comportament repetitiv, plângerea ta poate duce la sancționarea pe baza Codului Penal sau a altor prevederi legale.
