Migrena nu este doar o durere de cap puternică. Este un eveniment neurologic complex care implică schimbări în activitatea electrică a creierului, în modul în care funcționează nervii și chiar în chimia organismului. De aceea, pentru milioane de femei, un episod de migrenă poate însemna mult mai mult decât durere: sensibilitate la lumină, greață, amețeală sau chiar tulburări de vedere. În ultimii ani, cercetările din neurologie au început să dezvăluie mecanismele reale din spatele migrenei. Iar ceea ce descoperă oamenii de știință schimbă modul în care medicii privesc această afecțiune, dar și felul în care o tratează.
O „undă electrică” în creier care declanșează totul
Migrena începe, de fapt, în creier. Potrivit cercetărilor recente, mulți specialiști cred că migrenele sunt declanșate de o perturbare a activității electrice din cortexul cerebral, numită „cortical spreading depression”. Este o undă lentă de activitate anormală care se propagă prin creier și modifică temporar funcționarea unor zone cerebrale.
Această undă poate reduce activitatea neuronală în anumite regiuni și poate activa căile nervoase ale durerii. Neurologul Michael Moskowitz, profesor la Harvard Medical School, explică faptul că fenomenul determină eliberarea unor molecule care pot declanșa inflamație și pot activa sistemele de alarmă ale creierului.
Acesta este și motivul pentru care unele persoane experimentează aura migrenoasă, acele simptome neurologice care apar înaintea durerii: pete luminoase, zigzaguri în câmpul vizual sau amorțeli.
Pentru mult timp, oamenii de știință au suspectat existența acestui fenomen, dar abia recent au reușit să îl observe direct. În 2025, cercetătorii au înregistrat pentru prima dată această undă în timp real în creierul unui pacient monitorizat înainte de o intervenție chirurgicală. Unda s-a propagat din cortexul vizual spre alte zone cerebrale timp de aproximativ 80 de minute.
Cum se transformă activitatea cerebrală în durere fizică
După declanșarea acestei perturbări electrice, intră în joc o rețea complexă de nervi și molecule implicate în durere.
Un rol important îl are nervul trigemen, una dintre principalele căi prin care creierul percepe durerea în zona feței și a capului. În timpul migrenei, acest nerv este activat și începe să elibereze substanțe inflamatorii care irită vasele de sânge din jur. Acest proces amplifică semnalele dureroase.
În paralel, crește nivelul unei molecule numite CGRP (calcitonin gene-related peptide). Această proteină influențează sensibilitatea neuronilor și poate intensifica percepția durerii. Studiile au arătat că nivelurile de CGRP cresc în timpul atacurilor de migrenă și chiar pot rămâne ridicate între episoade.
Descoperirea acestui mecanism a dus la dezvoltarea unor medicamente moderne care blochează CGRP și pot reduce frecvența migrenelor. Într-un studiu realizat pe peste 570 de pacienți tratați timp de un an, aproximativ 70% au avut o scădere a frecvenței atacurilor cu până la 75%, iar aproape un sfert dintre participanți nu au mai avut deloc migrene.
Un puzzle biologic mult mai complex decât se credea
Deși aceste descoperiri sunt importante, specialiștii spun că migrena nu poate fi explicată printr-un singur mecanism. Este mai degrabă rezultatul interacțiunii dintre genetică, chimia creierului și factorii de mediu.
De exemplu, cercetările arată că migrena apare frecvent în familii. Dacă unul dintre părinți suferă de migrene, riscul copilului de a dezvolta aceeași afecțiune poate ajunge la aproximativ 40%, iar dacă ambii părinți au migrene, riscul poate urca până la 75%.
În plus, migrena este influențată de factori precum stresul, lipsa somnului, schimbările hormonale sau variațiile de presiune atmosferică. În special în cazul femeilor, fluctuațiile hormonale din timpul ciclului menstrual pot crește sensibilitatea sistemelor neurologice implicate în durere.
Specialiștii cred astăzi că migrena este o boală neurologică a întregului organism, nu doar un episod de durere la nivelul capului. În timpul unui atac, se modifică activitatea mai multor sisteme din corp, inclusiv modul în care creierul procesează lumina, sunetele sau mirosurile.
De ce aceste descoperiri sunt importante pentru pacienți
Înțelegerea mecanismelor din spatele migrenei schimbă profund modul în care este tratată această afecțiune.
Dacă în trecut migrena era asociată în principal cu dilatarea vaselor de sânge, cercetările actuale arată că problema este mult mai complexă și implică rețele neuronale, molecule inflamatorii și mecanisme genetice.
Acest lucru deschide drumul unor tratamente mai precise și mai eficiente. Medicamentele care vizează CGRP sunt deja considerate una dintre cele mai importante inovații din neurologie în ultimii ani, iar cercetătorii încearcă acum să identifice biomarkeri care să ajute medicii să prezică cine va răspunde cel mai bine la aceste terapii.
Pentru multe femei care trăiesc cu migrene recurente, aceste progrese sunt o veste importantă. Ele arată că știința începe să descifreze mecanismele unei afecțiuni care, mult timp, a fost subestimată sau înțeleasă incomplet.
