Cadrul profesional trebuie să ofere un mediu sigur, fără presiuni, șicane sau intimidări. Modificările legislative din 2026 privind Codul muncii și actele conexe stabilesc reguli clare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă. Noile prevederi, care transpun și standardele internaționale împotriva violenței și hărțuirii, obligă angajatorii să adopte proceduri interne funcționale și să reacționeze prompt în cazul unor comportamente nepotrivite.
Codul muncii s-a modificat în 2026. Angajatorul are obligația legală să te protejeze de hărțuire
Statutul actualizat al Codului muncii și al legislației privind sănătatea și securitatea în muncă reglementează acum mult mai clar responsabilitățile angajatorilor pentru prevenirea și gestionarea tuturor formelor de hărțuire la locul de muncă. În decembrie 2025 au fost adăugate obligații concrete printr-o ordonanță de guvern și ajustări legislative prin care angajatorii trebuie să implementeze proceduri interne care să prevină și să sancționeze hărțuirea, fie pe criteriu de sex, fie morală.
Pe scurt, dacă înainte aveai doar drepturi generale la un mediu de muncă decent, acum există pași obligatorii pe care firmele trebuie să îi urmeze. Aceste prevederi nu sunt opționale și pun accentul pe responsabilitatea angajatorului de a avea reguli interne vizibile și clare privind fenomenul hărțuirii.
Ce trebuie să facă angajatorul
Modificările cer ca fiecare companie, indiferent de numărul de angajați, să fie responsabilă pentru respectarea demnității persoanei la locul de muncă. Angajatorul are obligația legală de a:
- redacta proceduri interne sau un ghid complet privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă și să le includă în regulamentul intern sau ca anexă separată;
- stabili mecanisme prin care sesizările de hărțuire să poată fi depuse și gestionate, inclusiv posibilitatea plângerilor anonime;
- desemna o persoană sau o comisie responsabilă cu soluționarea reclamațiilor, de exemplu un expert în egalitatea de șanse, un reprezentant al salariaților sau un specialist în legislația muncii;
- implementa clase de instruire și măsuri preventive pentru toți angajații și pentru management, ca hărțuirea să fie recunoscută și evitată;
- asigura sprijin victimelor, inclusiv consiliere specializată și detalii clare despre opțiuni administrative și de protecție;
- păstra confidențialitatea informațiilor și proteja orice persoană implicată în proces.
Aceasta schimbare în practică înseamnă că angajatorii nu pot trata hărțuirea ca pe o problemă minoră sau aproape imposibil de probat. Au obligații concrete de organizare și intervenție, care trebuie să fie parte din identitatea formală a companiei.
Consecințe dacă angajatorul ignoră legea
Nerespectarea acestor reguli nu este fără urmări. Noul cadru normativ prevede amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei pentru angajatorii care nu implementează sau nu respectă procedurile de prevenire și combatere a hărțuirii la locul de muncă.
Mai mult decât atât, în cazul unei sesizări, angajatorul este obligat să demareze o investigație internă în cel mult 10 zile de la primirea plângerii, cu scopul de a analiza și soluționa situația într-un timp rezonabil și eficient. Această cerință accelerează receptivitatea companiilor atunci când apar situații conflictuale.
Pe partea de drepturi civile există și posibilitatea ca angajatul să solicite despăgubiri dacă i-a fost afectată siguranța, demnitatea sau sănătatea psihică din cauza incidentelor de hărțuire.
În practică, dacă te afli într-o situație de hărțuire la locul de muncă, legislația din 2026 îți oferă drepturi clare: există unde să raportezi situația intern, există termene în care angajatorul trebuie să reacționeze și există sancțiuni pentru firmele care își ignoră propriile obligații. Aceasta înseamnă că nu mai ești singură cu problema ta, iar firma ta trebuie să aibă deja un mecanism ce funcționează pentru astfel de situații.
