Accesul la avort sigur rămâne o realitate inegală în multe țări europene, chiar și acolo unde procedura este legală. În acest context, Comisia Europeană a transmis un răspuns important la o inițiativă cetățenească semnată de peste un milion de oameni: fondurile europene existente pot fi folosite pentru a sprijini femeile care au nevoie de acces la întrerupere de sarcină în condiții sigure.
Comisia Europeană dă undă verde folosirii fondurilor UE pentru acces la avort
Uniunea Europeană a făcut un pas important într-o dezbatere care, de ani de zile, stârnește reacții puternice în societate. Comisia Europeană a răspuns oficial unei inițiative cetățenești semnate de peste 1,2 milioane de oameni din întreaga Uniune și a clarificat că fondurile europene pot fi folosite pentru a sprijini accesul la avort sigur și legal pentru femeile aflate în situații vulnerabile.
Nu este vorba despre o lege nouă și nici despre o schimbare a regulilor naționale privind avortul. Decizia reprezintă mai degrabă o clarificare importantă: statele membre pot utiliza Fondul Social European Plus pentru a finanța programe care să faciliteze accesul femeilor la servicii medicale legale, inclusiv întreruperea de sarcină.
Într-un context european în care accesul la astfel de servicii rămâne inegal, această decizie ar putea avea efecte reale asupra vieții multor femei.
Ce a decis, concret, Comisia Europeană
Răspunsul Comisiei Europene vine după inițiativa cetățenească europeană „My Voice, My Choice”, o campanie care a strâns peste 1,2 milioane de semnături în Uniunea Europeană. Inițiativa cerea un mecanism financiar prin care femeile să poată avea acces la avort sigur, inclusiv atunci când acest lucru este dificil sau imposibil în țara lor.
Executivul european a analizat solicitarea și a transmis că nu este nevoie de un fond nou. Motivul este simplu: există deja un instrument financiar care poate fi folosit în acest scop.
Este vorba despre Fondul Social European Plus, unul dintre cele mai mari programe de finanțare ale UE, cu un buget de aproximativ 173 de miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Acest fond sprijină proiecte sociale, educaționale și de sănătate în statele membre.
Comisia a precizat că statele pot utiliza aceste resurse pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate legale, inclusiv avortul, mai ales pentru femeile aflate în situații vulnerabile. Sprijinul poate însemna, de exemplu, acoperirea costurilor medicale, facilitarea accesului în zone izolate sau chiar sprijin pentru deplasarea într-o altă țară în care procedura este disponibilă.
În același timp, Comisia a subliniat că politica de sănătate rămâne o competență națională. Cu alte cuvinte, fiecare stat decide dacă și cum folosește aceste fonduri.
De ce este această decizie importantă pentru femeile din Europa
Organizația Mondială a Sănătății estimează că în Europa au loc anual aproximativ 483.000 de avorturi nesigure, o problemă majoră de sănătate publică. Procedurile realizate în condiții improprii pot provoca complicații grave și pot pune viața femeilor în pericol.
Limitarea accesului la servicii medicale nu reduce neapărat numărul avorturilor, arată numeroase studii citate în dezbaterea europeană. În schimb, crește riscul ca acestea să fie realizate în condiții periculoase.
Din acest motiv, instituțiile europene au insistat în ultimii ani asupra ideii de acces sigur la servicii de sănătate reproductivă, mai ales pentru femeile care nu își permit costurile sau locuiesc în zone unde serviciile medicale sunt limitate.
Situația din România: legal nu înseamnă întotdeauna accesibil
În România, avortul este legal în primele 14 săptămâni de sarcină, potrivit legislației medicale în vigoare. Totuși, accesul real la această procedură nu este uniform în toate zonele țării.
În ultimii ani, mai multe spitale publice au refuzat să mai realizeze întreruperi de sarcină la cerere, iar unii medici invocă dreptul la obiecția de conștiință. În mediul rural sau în orașele mici, femeile pot avea dificultăți reale în a găsi un spital sau un medic care să ofere această procedură.
În acest context, posibilitatea de a utiliza fonduri europene pentru programe care să sprijine accesul la servicii medicale legale ar putea deveni relevantă și pentru România.
