Diana Buzoianu, reacție dură după criticile la adresa ținutelor femeilor din Parlament: „Nu ești mărimea S, gata, nu mai poți purta acele haine”

Diana Buzoianu a reacționat după apariția unui articol QMagazine despre ținutele femeilor din Parlament. Ea critică în special pasajele care leagă purtarea hainelor mulate de o siluetă considerată „perfectă” și susține că atenția ar trebui îndreptată spre activitatea femeilor din politică, nu spre felul în care arată.

Mesajul său pornește de la materialul „Moda în Parlament. Mulate, inadecvate, uneori inspirate”, publicat pe 4 noiembrie 2026 și semnat de Silvia Elisabeta Popescu. Pe lângă recomandări despre vestimentația potrivită într-o instituție publică, articolul include observații despre corp și mărimile hainelor.

Ce a nemulțumit-o pe Diana Buzoianu

În articolul QMagazine, autoarea recomandă ținute formale pentru activitatea parlamentară. Formulările care au provocat reacția Dianei Buzoianu sunt însă cele referitoare la condițiile în care femeile ar trebui să poarte haine mulate: „Ori ești perfectă, ori nu porți”. În cazul colanților, textul afirmă: „Există mărimea S și NU.”

Buzoianu consideră că astfel de comentarii depășesc o discuție despre croieli sau despre adecvarea vestimentației. În opinia sa, ele transmit femeilor că anumite haine le-ar fi permise doar dacă se încadrează într-un standard fizic.

„Ni se explică să nu mai purtăm haine mulate dacă nu avem corpul perfect. Nu e o glumă. E fix așa scris în articol. Printre alte sfaturi inteligente, articolul spune că pentru anumite haine există doar mărimea S. Dacă nu ești mărimea S, gata, nu mai poți purta acele haine.”

Ea respinge această abordare și cere ca femeile care ocupă funcții publice să fie evaluate prin ceea ce fac: „Nu suntem în anii ’90. Nu. E anul 2026 și femeile sunt încă judecate după haine, nu după rezultate și după muncă.”

Mesajul adresat femeilor care se gândesc să intre în politică

Dincolo de nemulțumirea față de articol, Diana Buzoianu le transmite un îndemn femeilor care se simt descurajate de asemenea judecăți. Ea vorbește despre dificultățile mediului politic, dar spune că tocmai acestea fac necesară o implicare mai mare.

„Dragi femei care citiți astfel de articole și simțiți aceeași greață pe care am simțit-o și eu văzând acest articol: politica nu e un loc bun pentru noi. E plin de misoginism și plin de injustețe. Tocmai de aceea e nevoie mai mult ca oricând de voi aici.”

Prin acest apel, Buzoianu mută discuția spre participarea femeilor la deciziile publice. În loc ca asemenea comentarii să le țină departe de politică, ea le încurajează să își facă auzite experiențele și prioritățile.

În mesaj sunt amintite probleme care țin de siguranța femeilor în familie, în spațiul public, la școală și la serviciu. Acestea sunt, spune ea, temele pentru care merită folosită vocea celor aflate în poziții de reprezentare.

„Legi mult mai bune au fost scrise de femei în adidași”

Diana Buzoianu pune în contrast atenția acordată aspectului fizic cu munca necesară pentru schimbări legislative. Ea susține că femeile din politică ar trebui privite prin contribuția lor la rezolvarea problemelor din societate, fără ca vestimentația să eclipseze această activitate.

„În timp ce unii scriu articole de cum corpul nostru trebuie să arate bine pentru ochii lor critici de ,,stiliști”, noi luptăm să aducem o viață mai sigură acasă, pe stradă, în școli și facultăți, la locul de muncă pentru milioane de femei a căror voce nu se aude încă și al căror potențial neatins înseamnă o pierdere uriașă pentru noi toți.”

Mesajul se încheie cu o comparație între imaginea unui politician și rezultatele sale. Buzoianu folosește exemplul încălțămintei pentru a sublinia că prețul unei ținute nu este o măsură a competenței sau a integrității.

„P.S. din experiența mea, legi mult mai bune au fost scrise de femei în adidași în Parlament, decât de policieni corupți cu pantofi de mii de euro.”

Unde se desparte discuția despre haine de cea despre corp

QMagazine prezintă articolul ca pe o serie de recomandări privind imaginea publică și adaptarea ținutelor la cadrul instituțional. Diana Buzoianu contestă referirile la siluetă și la mărimi, pe care le consideră nedrepte față de femeile vizate. Diferența dintre cele două poziții privește, așadar, felul în care este discutată vestimentația și criteriile folosite pentru evaluarea ei.

În România, Legea nr. 202/2002 reglementează egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și definește discriminarea pe criteriul de sex. Acest cadru oferă context dezbaterii despre tratamentul femeilor în spațiul public, fără să însemne că există o constatare juridică privind articolul criticat.

Reacția Dianei Buzoianu este, în primul rând, o contestare a standardelor după care sunt judecate femeile din politică. În același timp, ea le cere celor care se regăsesc în mesaj să nu renunțe la implicare din cauza acestor presiuni.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon, fără să descarci aplicații inutile? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.