Medicul pediatru este confruntat zilnic, mai ales in anotimpul rece, cu copii febrili, avand dureri localizate la nivel faringian, tulburari de aport alimentar sau tuse. Simptomatologia poate sa apara la un prescolar care frecventeaza o colectivitate de copii, la un scolar cunoscut cu amigdale mult hipertrofiate sau la un adolescent care are un coleg de clasa cu eruptie maculo-papuloasa. Aceste situatii atat de diferite anamnestic pot sa aiba implicatii terapeutice imediate.
Pacientul tipic cu faringita streptococica are intre 5 si 15 ani si este evaluat pentru febra si odinofagie, uneori cu dureri abdominale sau varsaturi, dar fara semne catarale (rinoree, tuse productiva), de obicei in timpul anotimpului rece.
Pentru diagnosticarea de faringita streptococica pot fi utilizate diverse abordari in functie de varsta si comorbiditatile pacientului. Extrem de valoroase sunt identificarea depozitelor pultacee pe amigdale sau a adenopatiei laterocervicale anterioare, debutul brusc al simptomelor in plina stare de sanatate aparenta cu dureri la deglutitie, cefalee, greata, varsaturi, dureri abdominale.
Diagnosticul trebuie confirmat cu ajutorul culturilor sau al testelor rapide de diagnostic. Trebuie precizat ca uneori decelarea streptococului prin exudat faringian sau teste rapide nu implica o relatie de cauzalitate etiologica, boala actuala putand fi o afectiune virala la un purtator colonizat cronic cu Streptococus pyogenes.
Tratamentul adecvat fiecarui caz este recomandat de medic. O problema delicata o constituie purtatorii cronici de Streptococ – acestia nu au semne clinice de boala la nivel faringian, dar continua sa aiba culturi pozitive si teste rapide pozitive.
