Femeile trec mai ușor peste pierderea partenerului decât bărbații. Ce arată un nou studiu

Pierderea partenerului de viață este una dintre cele mai dureroase experiențe prin care poate trece un om. Totuși, un nou studiu sugerează că impactul nu este același pentru toată lumea: bărbații par să fie afectați mai puternic, în timp ce femeile ajung, în timp, chiar să își îmbunătățească starea de bine.

Bărbații, mai vulnerabili după pierderea partenerului

Un studiu publicat în Journal of Affective Disorders, realizat pe baza datelor din Japonia, arată că bărbații în vârstă sunt mai predispuși să se confrunte cu probleme de sănătate fizică și mentală după moartea partenerului.

Cercetarea, coordonată de Kenjiro Kawaguchi, de la Universitatea Chiba, a analizat aproape 26.000 de persoane, dintre care peste 1.000 își pierduseră partenerul de viață. Au fost luați în calcul 37 de indicatori de sănătate, urmărindu-se diferențele între femei și bărbați, dar și evoluția în timp.

Rezultatele arată clar: bărbații văduvi au un risc mai mare de depresie, demență și o scădere accentuată a nivelului de fericire, cel puțin în primii ani după pierdere. În plus, mulți dintre ei tind să crească consumul de alcool.

Femeile, mai reziliente și mai mulțumite de viață

În contrast, femeile nu doar că nu înregistrează o creștere a simptomelor depresive, dar raportează chiar o creștere a satisfacției față de viață pe termen lung.

Koichiro Shiba, epidemiolog la Boston University și coautor al studiului, explică faptul că efectele pierderii sunt influențate de mai mulți factori: reacțiile emoționale, schimbările în viața socială și contextul în care trăiește fiecare persoană.

Totuși, nici femeile nu sunt complet ferite de efecte negative. Studiul arată că acestea tind să devină mai sedentare după pierderea partenerului, ceea ce poate avea consecințe asupra sănătății în timp.

Socializarea nu înseamnă automat sprijin emoțional

Un detaliu interesant scoate în evidență o diferență subtilă, dar importantă: după decesul partenerului, atât bărbații, cât și femeile devin mai activi social.

Doar că, în cazul bărbaților, sprijinul emoțional real scade. Cu alte cuvinte, faptul că ies mai mult sau interacționează cu alți oameni nu înseamnă neapărat că primesc susținerea de care au nevoie. Iar aici apare una dintre explicațiile principale ale diferențelor.

De ce se descurcă femeile mai bine

Specialiștii spun că explicația ține, în mare parte, de modul în care sunt construite relațiile sociale de-a lungul vieții.

Aaron P. Brinen, specialist în psihiatrie la Vanderbilt University Medical Center, subliniază că, de multe ori, femeile sunt cele care întrețin relațiile sociale și organizează viața de cuplu. Acest rol, deși adesea considerat o povară, le oferă un avantaj important în astfel de momente: o rețea socială deja formată.

Pe de altă parte, bărbații tind să se concentreze mai mult pe carieră și mai puțin pe relațiile personale, ceea ce îi poate lăsa izolați atunci când pierd persoana cea mai apropiată.

În plus, intervine și componenta emoțională. Hugh R. Oberholtzer, terapeut specializat în sănătate mintală, atrage atenția că mulți bărbați cresc cu ideea că nu ar trebui să își exprime vulnerabilitatea. În timp, acest lucru duce la dificultăți în a cere ajutor sau în a vorbi despre suferință.

Pentru unii, partenera de viață devine singura persoană în fața căreia se simt confortabil să fie deschiși emoțional. Iar atunci când aceasta dispare, rămân fără un sprijin esențial.

Datele sunt confirmate și de alte studii

Rezultatele nu sunt izolate. Un studiu realizat în 2024 pe un eșantion de americani a arătat că bărbații văduvi sunt mai afectați decât femeile în situații similare.

De asemenea, o cercetare din Danemarca, publicată în 2023, a evidențiat că bărbații care își pierd partenera au un risc de deces cu 70% mai mare față de cei care nu au trecut prin această experiență. În cazul femeilor, riscul este de 27%.

Potrivit lui Kenjiro Kawaguchi, acest tipar se regăsește constant și în alte țări, nu doar în Japonia, ceea ce sugerează că nu este vorba doar despre diferențe culturale, ci și despre mecanisme sociale și emoționale mai profunde.