Cristina Mehedințeanu, pastry chef în țara lui Shakespeare

Rețetele Cristinei Mehedințeanu se prea poate să le fi încercat de-a lungul vremii. Blogul său culinar, anasonculapte.ro, prezintă rețete simple, dar incredibil de savuroase, iar aroma de anason devine memorabilă.

Cristina iubește mâncarea, adoră să gătească și să facă poze culinare, povestește plină de modestie pe blogul său. Dar de la finalul anului Cristina este în fața unei noi provocări. Este pastry chef la Ottolenghi, un celebru lanț de restaurante (cinci la număr), impresionante prin calitatea preparatelor, combinațiile surprinzătoare de ingrediente și vitrinele aranjate într-un fel care parcă îți ia mințile. Până veți ajunge la Londra, haideți s-o cunoaștem pe Cristina!

• Pentru mine, Ottolenghi înseamnă o şansă de care mă bucur şi profit în fiecare zi, ca să învăţ, să cresc şi să câştig experienţă în acest domeniu extrem de frumos şi greu în acelaşi timp. Nu ştiu dacă mi s-a schimbat viaţa, pentru că, la urma urmei, este tot un job şi sunt zile în care programul este destul de lung. Pot spune că lucrez mai mult şi sunt mai obosită decât înainte, dar, în acelaşi timp, mediul este unul profesionist, iar lucrurile se fac la un alt nivel, fapt care mă bucură. Ottolenghi este un loc foarte special.
• Cea mai mare provocare culinară trăită până în prezent a fost să găsesc un job ca bucătar în Londra.
• La Ottolenghi, reţetele sunt respectate cu stricteţe. Prăjiturile şi torturile trebuie să fie constante. Este şi motivul pentru care clienţii se întorc mereu la Ottolenghi. Se poate interveni asupra modului în care se prepară, dar, cu toate acestea, rezultatul trebuie să fie mereu acelaşi. Ca angajaţi, putem să venim cu idei de reţete noi şi să le testăm la şedinţe, ceea ce îmi place foarte mult. Managementul este deschis şi la propunerile noastre.
• După o zi de muncă, cea mai mare bucurie este că am reuşit să fac totul bine şi n-am dat greş.
• Nu am o bucătărie preferată. Îmi plac mai multe, de la cea românească, de acasă, care e aproape de sufletul meu, la cea italiană, pentru prospeţime şi varietatea de paste şi cea asiatică, pentru mirodenii şi arome speciale. Dar anasonul stelat este mirodenia mea preferată.
• De acasă cel mai dor îmi este de familie, mai ales de sora mea geamănă, Liudmila.
• Populaţia Londrei este formată 60% din imigranţi, așa că mâncarea preferată a acestora diferă foarte mult. De când sunt aici, de fiecare dată când ies în oraş, văd că toată lumea se bucură de „fish and chips” şi de burgeri, inclusiv eu. Nu am petrecut destul de mult timp aici şi în lumea culinară londoneză ca să spun cu exactitate ce mâncare preferă. La Ottolenghi, clienţii vin pentru mâncare mai sănătoasă şi arome diferite, iar ca desert aleg mereu prăjituri cu multă ciocolată sau lămâie.
• Dacă ar fi să vă recomand o carte de reţete, aceasta este „Ottolenghi: The Cookbook”. Este un început bun.
• Dacă ați veni în vizită la Ottolenghi, v-aş recomanda financierul, o prăjitură cu mult beurre noisette (unt brun), migdale şi fructe, cheesecake-ul, care este divin, şi negresa cu ciocolată gianduja şi alune-de-pădure.

Sfatul meu culinar

Întotdeauna când gătesc, fie că este vorba despre mâncare sau ceva dulce, prepar o cantitate mai mare şi ce rămâne congelez pentru zilele în care nu am timp sau chef să gătesc ceva. Congelatorul este cel mai bun prieten în bucătărie.

Citește și:

Articol preluat din ediția de martie 2016 a revistei Femeia.

Autor: Mariana Fătulescu

Foto: arhiva personală