Mulți români spun greșit „a da sfoara-n țară”. Care este, de fapt, forma corectă a expresiei

Expresiile populare fac parte din farmecul limbii române. Le folosim aproape zilnic, fără să ne mai întrebăm de unde provin sau dacă le rostim exact așa cum ar trebui. Uneori însă, formele transmise din vorbă în vorbă ajung să fie deformate, iar varianta greșită devine atât de răspândită încât pare perfect normală.

Una dintre expresiile care creează frecvent confuzie este „a da sfoara-n țară”.

Specialiștii în limba română spun că formula corectă este: „a da sfară în țară”, deși în anumite contexte este acceptată și varianta „a da sfoară în țară”.

Mulți români nu cunosc însă diferența și nici originea surprinzătoare a acestei expresii vechi.

Ce înseamnă expresia

Expresia „a da sfară în țară” este folosită atunci când:

• o veste se răspândește rapid;
• un zvon ajunge peste tot;
• sau cineva anunță un lucru în mod public și general.

Cu alte cuvinte, sensul expresiei este: „a da de știre pretutindeni”.

De exemplu: „S-a dat sfară în țară că începe festivalul.”

Astăzi, formula este asociată cu circulația rapidă a informației, însă originile ei sunt mult mai vechi decât ar crede mulți.

De unde vine, de fapt, expresia

Potrivit lingviștilor și dicționarelor etimologice, expresia provine dintr-o practică folosită în trecut pentru transmiterea alarmelor sau a mesajelor importante pe distanțe lungi.

În vechime, oamenii foloseau mănunchiuri de cânepă ori funii îmbibate în seu sau alte substanțe inflamabile, care erau aprinse pentru a transmite semnale vizibile între localități.

Aceste semnale luminoase puteau anunța:

• pericole;
• invazii;
• incendii;
• sau alte situații urgente.

Cuvântul „sfară” desemna tocmai acel fitil sau mănunchi inflamabil folosit pentru semnalizare.

Astfel, expresia „a da sfară în țară” însemna, la origine, răspândirea rapidă a unei alerte către cât mai mulți oameni.

De ce apare confuzia cu „sfoară”

În timp, termenul vechi „sfară” a ieșit aproape complet din vocabularul curent al limbii române.

Pentru că foarte puțini oameni mai știau sensul lui, expresia a început să fie reinterpretată prin asociere cu un cuvânt familiar: „sfoară”.

Așa a apărut forma: „a da sfoară în țară”, mult mai cunoscută astăzi în vorbirea obișnuită.

Lingviștii explică faptul că fenomenul este unul firesc în evoluția limbii și poartă numele de etimologie populară: un cuvânt mai puțin cunoscut este înlocuit cu unul asemănător și mai ușor de înțeles.

Care variantă este considerată corectă

Specialiștii spun că forma tradițională și etimologică este: „a da sfară în țară”.

Totuși, pentru că varianta „a da sfoară în țară” s-a răspândit foarte mult și apare frecvent inclusiv în uzul literar și jurnalistic, aceasta este considerată astăzi acceptabilă în limba română modernă.

Forma colocvială: „a da sfoara-n țară” reprezintă doar o adaptare orală, apărută din rostirea rapidă.

Expresiile vechi păstrează urme din istorie

Profesorii de limba română atrag atenția că multe expresii populare ascund:

• obiceiuri vechi;
• obiecte dispărute;
• sau practici istorice pe care astăzi aproape nimeni nu le mai cunoaște.

În cazul expresiei „a da sfară în țară”, puțini s-ar gândi că ea are legătură cu sistemele primitive de alarmă și comunicare folosite înainte de apariția tehnologiei moderne.

Practic, ceea ce astăzi înseamnă o postare virală, un mesaj distribuit rapid sau o informație care circulă online, era odinioară transmis prin foc și semnale luminoase.

De ce astfel de expresii sunt importante

Lingviștii spun că expresiile populare sunt mai mult decât simple formule de limbaj.

Ele păstrează:

• fragmente de istorie;
• mentalități;
• și imagini ale vieții de altădată.

În plus, cunoașterea formei corecte ajută la:

• exprimare mai clară;
• înțelegerea limbii;
• și păstrarea patrimoniului cultural românesc.

O expresie veche, perfectă pentru epoca internetului

Interesant este că expresia „a da sfară în țară” pare astăzi mai actuală ca niciodată.

În trecut, vestea circula prin semnale de foc și oameni trimiși din sat în sat. Astăzi, informațiile ajung instant: pe rețele sociale, în grupuri de mesagerie; și prin notificări pe telefon.

Doar mijloacele s-au schimbat. Ideea a rămas aceeași: o veste importantă trebuie să ajungă repede la toată lumea.

Foto: Profimedia

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!