Oțet de mere pentru păr: chiar funcționează? Beneficiile și modul corect de folosire, potrivit specialiștilor

Oțetul de mere a trecut de mult din cămară în dulapul cu produse de beauty. Pe rețelele sociale este recomandat pentru păr mai lucios, scalp mai curat, mai puțină mătreață și chiar pentru reducerea efectului de frizz. Unele persoane îl folosesc ca o clătire după șampon, în timp ce tot mai multe branduri îl includ direct în șampoane și tratamente pentru scalp.

Dar oțetul de mere pentru păr chiar funcționează sau avem de-a face cu încă un truc viral căruia i-au fost atribuite mai multe beneficii decât poate demonstra știința?

Răspunsul este undeva la mijloc. Oțetul de mere poate fi util în anumite rutine, în special pentru îndepărtarea acumulărilor de produse și pentru aspectul părului, însă nu este un tratament miraculos. Iar folosit nediluat sau prea frecvent poate irita scalpul și poate usca părul.

Specialiștii consultați de Vogue India, printre care dermatologul Marisa Garshick, tricologul Dawn Bacchi și mai mulți hairstyliști, recomandă adaptarea utilizării la tipul de păr și scalp și avertizează că oțetul nu trebuie aplicat direct, în concentrație mare.

De ce este folosit oțetul de mere pentru păr

Principalul ingredient care explică proprietățile oțetului de mere este acidul acetic.

Aciditatea sa îl face foarte diferit de multe produse de curățare alcaline și explică de ce o clătire diluată poate modifica temporar mediul de la suprafața firului de păr.

Acest aspect nu este lipsit de importanță.

Un studiu publicat în International Journal of Trichology, care a analizat pH-ul a 123 de șampoane, arată că produsele cu pH alcalin pot crește încărcarea electrică negativă a fibrei capilare și, implicit, frecarea dintre fire. Autorii explică faptul că acest fenomen poate favoriza deteriorarea cuticulei și ruperea firului.

Cercetări mai recente confirmă că pH-ul contează pentru structura părului. Un studiu publicat în 2024 a observat că valorile extreme, atât foarte acide, cât și alcaline, produc modificări mai importante ale cuticulei și proteinelor din fir, în timp ce intervalul aproximativ pH 5-7 a avut cel mai redus impact structural.

Tocmai de aceea, mai acid nu înseamnă automat mai bun.

1. Poate ajuta la îndepărtarea reziduurilor de produse

Unul dintre cele mai plauzibile beneficii ale unei clătiri cu oțet de mere este efectul de clarifiere.

Șamponul uscat, produsele de styling, uleiurile, spray-urile, cremele leave-in și sebumul se pot acumula treptat pe fire și scalp.

Părul poate ajunge astfel să pară greu, tern, lipsit de volum sau dificil de coafat.

Cercetările asupra suprafeței firului de păr arată că sebumul și reziduurile produselor cosmetice pot modifica felul în care lumina este reflectată de cuticulă și, implicit, aspectul de luciu al părului. Curățarea profundă poate elimina o parte din aceste depuneri.

În acest context, o clătire acidă bine diluată poate fi utilă pentru persoanele care folosesc multe produse de styling.

Nu înseamnă însă că oțetul „detoxifică” părul. Termenul este mai degrabă unul de marketing. Vorbim, în realitate, despre îndepărtarea reziduurilor de la suprafață.

2. Părul poate părea mai lucios

Acesta este unul dintre efectele pe care utilizatoarele îl observă cel mai rapid.

Un fir de păr cu o suprafață mai uniformă reflectă lumina mai bine decât unul deteriorat sau încărcat cu reziduuri. Studiile asupra luciului părului confirmă relația dintre starea suprafeței cuticulei și modul în care lumina este reflectată.

De aceea, dacă o clătire cu oțet diluat ajută la îndepărtarea unor depuneri, părul poate părea ulterior mai luminos.

Este însă mai corect să spunem că oțetul poate îmbunătăți aspectul lucios al părului, nu că îl repară în profunzime.

Firul de păr vizibil este format din țesut keratinizat, iar deteriorarea chimică severă nu poate fi inversată pur și simplu printr-o clătire cu oțet.

3. Poate fi util pentru părul fin care se îngrașă repede

Hairstyliștii consultați de Vogue recomandă frecvent clătirile cu oțet persoanelor care au păr fin, lipsit de volum și predispus la acumulări de produse.

Explicația este simplă.

Dacă firele sunt acoperite cu sebum, șampon uscat, balsam sau produse de styling, ele devin mai grele și tind să stea lipite de scalp.

După îndepărtarea unei părți din aceste reziduuri, părul poate părea mai aerisit și poate avea mai mult volum.

Asta nu înseamnă însă că oțetul de mere determină glandele sebacee să producă mai puțin ulei. Dovezile pentru această afirmație sunt insuficiente.

Efectul de „mai puțin gras” poate proveni pur și simplu dintr-o curățare mai eficientă a acumulărilor de la suprafață.

Dar oțetul de mere tratează mătreața?

Aceasta este una dintre cele mai populare afirmații online, dar aici trebuie făcută o distincție importantă între ceea ce este posibil în laborator și ceea ce s-a demonstrat clinic pe scalp.

Oțetul de mere a prezentat activitate antimicrobiană în studii de laborator împotriva unor bacterii și fungi. De exemplu, cercetări publicate au observat activitate împotriva unor microorganisme precum Staphylococcus aureus și Candida albicans.

Asta nu demonstrează însă că o clătire cu oțet vindecă mătreața.

Studiile directe pe oameni sunt puține. Mai mult, într-un mic studiu clinic efectuat pe persoane cu dermatită atopică, băile cu oțet de mere diluat nu au produs modificări semnificative ale microbiomului bacterian al pielii după două săptămâni.

Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora oțetul de mere „elimină mătreața” trebuie tratate cu prudență.

Mătreața și dermatita seboreică au cauze complexe și pot necesita produse antifungice sau tratament recomandat de dermatolog.

Poate calma mâncărimea scalpului?

Unele persoane spun că scalpul se simte mai curat și mai confortabil după o clătire cu oțet diluat.

Dacă mâncărimea este provocată de acumularea produselor cosmetice, îndepărtarea acestora ar putea explica ameliorarea.

Dar dacă scalpul este sensibil, foarte uscat, afectat de eczemă, dermatită, psoriazis sau prezintă zgârieturi, oțetul poate avea efectul opus și poate provoca usturime sau iritație.

Studiul clinic privind oțetul de mere diluat pe piele arată tocmai că dovezile pentru beneficiile dermatologice sunt încă limitate și că sunt necesare cercetări suplimentare.

De aceea, un scalp care mănâncă persistent nu ar trebui „tratat” luni întregi cu remedii DIY fără să fie identificată cauza.

Oțetul de mere poate reduce frizz-ul?

Există o explicație cosmetică plauzibilă.

Produsele foarte alcaline pot crește frecarea dintre fibre și pot afecta cuticula. În schimb, un mediu moderat acid poate fi mai compatibil cu suprafața firului decât unul puternic alcalin.

Un fir cu suprafața mai uniformă poate fi mai ușor de pieptănat și poate părea mai neted.

De aici provine și reputația clătirilor acide pentru reducerea aspectului zburlit.

Totuși, oțetul nu este un tratament pentru părul deteriorat structural și nu poate reconstrui legăturile interne distruse prin decolorare, permanent, căldură excesivă sau alte proceduri chimice.

Ajută la descurcarea părului?

Un păr mai puțin încărcat cu reziduuri și cu suprafața mai netedă poate deveni mai ușor de pieptănat.

Dar dacă părul este uscat, ondulat, creț sau foarte poros, o clătire acidă nu înlocuiește balsamul.

Pentru aceste tipuri de păr, folosirea prea frecventă a oțetului poate accentua senzația de uscăciune, exact motivul pentru care tricologii recomandă frecvențe mai mici pentru părul deja uscat.

Oțetul de mere previne ruperea părului?

Această afirmație trebuie privită cu mai multă rezervă.

Există cercetări care demonstrează că pH-ul extrem poate modifica structura și proteinele firului de păr.

Dar asta nu înseamnă că oțetul de mere „întărește foliculii” sau previne în mod demonstrat căderea părului.

Nu există dovezi clinice solide că aplicarea oțetului pe scalp stimulează foliculii, accelerează creșterea părului sau tratează alopecia.

Dacă observi o cădere accentuată, apariția unor zone rare sau o modificare bruscă a densității părului, este mai importantă consultarea unui dermatolog decât introducerea unei clătiri cu oțet.

Este oțetul de mere potrivit pentru toate tipurile de păr?

Nu neapărat.

Poate fi mai interesant pentru persoanele cu:

păr fin, scalp gras, acumulări frecvente de produse sau păr lipsit de volum din cauza reziduurilor.

În schimb, trebuie folosit cu mai multă prudență dacă ai păr foarte uscat, scalp uscat sau sensibil, eczemă, dermatită, psoriazis, zgârieturi ori răni pe scalp.

Dermatologul Marisa Garshick recomandă evitarea utilizării dacă există răni sau leziuni deschise, iar tricologul Dawn Bacchi avertizează că persoanele cu păr și scalp uscat pot observa accentuarea uscăciunii.

Nu pune niciodată oțet de mere nediluat pe scalp

Aceasta este probabil cea mai importantă regulă.

Oțetul alimentar este suficient de acid încât aplicarea directă să poată provoca: usturime, roșeață, uscăciune și iritație.

Mai mult, cercetările asupra structurii firului arată că și mediile extrem de acide pot modifica negativ părul. Într-un studiu recent, pH-ul 3 a produs efecte mai pronunțate asupra cuticulei și proteinelor capilare decât intervalul moderat de pH 5-7.

Concluzia este simplă: dacă puțin acid poate fi util într-o formulă bine echilibrată, mai mult acid nu înseamnă rezultate mai bune.

Cea mai sigură variantă: un produs pentru păr formulat cu oțet de mere

Dacă vrei să testezi ingredientul pentru prima dată, cea mai simplă variantă este să alegi un produs cosmetic conceput special pentru scalp sau păr și care conține oțet de mere într-o formulă controlată.

Poate fi:

• un șampon clarifiant, un tratament pentru scalp
• o clătire capilară gata preparată.

Avantajul este că nu trebuie să ghicești concentrația sau pH-ul final.

Urmează instrucțiunile produsului și nu presupune că o concentrație mai mare va avea efect mai rapid.

Cum prepari acasă o clătire cu oțet de mere pentru păr

Specialiștii citați de Vogue propun o variantă DIY bazată pe diluarea oțetului în apă.

Pentru început, este prudent să folosești o soluție mai slabă și să vezi cum reacționează scalpul.

Poți începe cu aproximativ o lingură de oțet de mere în 200-250 ml de apă. Dacă produsul este bine tolerat, unele rutine folosesc concentrații ceva mai mari, însă nu există un raport universal demonstrat clinic ca fiind „perfect”.

Cum îl aplici

După șamponare, distribuie soluția diluată pe lungimi și, dacă scalpul nu este sensibil, delicat și la rădăcini.

Las-o să acționeze aproximativ unul-două minute, apoi clătește foarte bine.

Continuă cu balsamul dacă părul tău are nevoie de hidratare și descurcare.

Nu este necesară folosirea apei foarte reci pentru a „închide cuticula”. Ideea că apa rece închide literalmente solzii firului este o simplificare populară. Mai importantă este folosirea unei formule cu pH și concentrație adecvate.

Cât de des poți folosi oțet de mere pe păr

Nu există o frecvență universală.

Pentru început, o utilizare la două-patru săptămâni este suficientă pentru a vedea cum reacționează părul.

Persoanele cu scalp mai gras și acumulări importante de produse pot tolera utilizări ceva mai frecvente, în timp ce părul uscat, fragil, decolorat sau foarte poros poate avea nevoie de intervale mai mari.

Semnalul cel mai important vine de la propriul scalp.

Dacă apar: usturime, mâncărime, roșeață, senzație de piele care „ține”, uscăciune accentuată sau păr neobișnuit de aspru, oprește utilizarea.

Este bun pentru părul vopsit?

Aici merită prudență.

Părul vopsit sau decolorat are deja o structură modificată prin procese chimice. Cercetările arată că variațiile extreme de pH pot afecta cuticula și proteinele firului.

De aceea, pentru părul puternic decolorat sau fragil, un produs profesional cu pH controlat este mai previzibil decât o soluție preparată acasă.

În plus, unele formule DIY pot influența modul în care arată culoarea sau pot accentua uscăciunea.

Ce beneficii sunt reale și ce rămâne mai degrabă un mit

Dacă separăm promisiunile virale de ceea ce știm până acum, imaginea este mai simplă.

Oțetul de mere poate fi util pentru îndepărtarea acumulărilor de produse, iar o formulă moderat acidă poate contribui la un aspect mai neted și mai luminos al părului.

Există și dovezi de laborator privind proprietățile antimicrobiene ale oțetului de mere.

Dar dovezile clinice nu susțin deocamdată promisiuni precum „tratează mătreața”, „oprește căderea”, „stimulează creșterea părului” sau „întărește foliculii”.

Nici ideea că oțetul este potrivit automat pentru orice scalp nu este corectă. Un mic studiu pe piele a găsit beneficii microbiologice limitate ale utilizării topice și subliniază nevoia unor cercetări suplimentare.

Oțet de mere pentru păr: merită încercat?

Da, dacă îl privești ca pe un ingredient cosmetic de clarifiere, nu ca pe un tratament miraculos.

Pentru părul care se încarcă repede cu produse, devine tern sau își pierde volumul, o clătire ocazională și bine diluată poate fi utilă.

Pentru scalpul foarte sensibil, uscat sau afectat de o afecțiune dermatologică, poate fi însă o idee mai bună să îl eviți sau să alegi un produs formulat special pentru păr.

Iar regula cea mai importantă rămâne diluția.

Oțetul de mere nu trebuie turnat direct din sticlă pe scalp. Aciditatea excesivă poate irita pielea și poate afecta firul, iar studiile asupra părului arată că extremele de pH nu sunt benefice pentru structura acestuia.

Folosit cu măsură, oțetul de mere poate fi acel mic „reset” de care are nevoie uneori părul încărcat de produse. Folosit prea des sau prea concentrat, poate transforma un truc de beauty aparent inofensiv într-o sursă de iritație.

Nota redacției: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc recomandarea unui dermatolog. Dacă ai mâncărime persistentă, descuamare severă, leziuni ale scalpului, inflamație sau cădere accentuată a părului, este recomandată evaluarea medicală înainte de folosirea tratamentelor DIY.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.