Pe măsură ce femeile au luptat pentru a-și câștiga drepturile binemeritate, a crescut și presiunea de pe umerii lor: casa să fie curată, mâncarea caldă, corpul de model și o meserie „respectabilă”. Ce înseamnă asta? Că uneori zilele devin copleșitoare, iar nopțile, refugiu pentru gânduri. Diana Ioaneș, psiholog, ne-a explicat cum este să fii femeie în societatea românească din 2025 și în ce direcție merg lucrurile.
Rolul femeii în societatea românească, în 2025: „Ar putea fi privit din două perspective”
Am auzit viitoare mame care spuneau: „Sper să nu fie fată, să nu se chinuie cum am făcut-o eu”. Am înghițit în sec și m-am gândit: „Oare de ce?”. Am realizat că nu era egoism, ci teamă – teama că fiica lor va trebui să lupte, în continuare, pentru a fi văzută și pentru a răzbi într-o lume care, deși a făcut progrese, este încă adesea condusă de bărbați.
Rolul femeii nu mai este cel de altădată, „la cratiță”. Trăim într-o societate modernă, democratică, cu libertatea de a practica orice meserie ne dorim, de a decide dacă aducem copii pe lume, de a călători, de a ne cumpăra și de a conduce orice mașină dorim. Dar, odată cu aceste drepturi, vine și o presiune uriașă – constatare făcută și de psihologul Diana Ioaneș.
„Rolul femeii astăzi ar putea fi privit din două perspective. Pe de o parte, există așteptările societății cu privire la femeie: de a fi mamă, de a fi soție, de a îngriji. Pe de altă parte, există presiunea de a fi o femeie modernă — presiune care vine, cumva, din drepturile pentru care femeia a militat, pe care le-a câștigat și la care acum trebuie să răspundă. Aceste „arme” parcă s-au întors împotriva femeii.
Faptul că am vrut foarte multă libertate și foarte multe drepturi înseamnă că acum trebuie să le și bifăm, să le îndeplinim, dacă le-am obținut. Faptul că am vrut să fim independente financiar, să putem lua decizii singure privind cu cine ne căsătorim, când și câți copii vom avea, să putem rămâne mame singure sau să creștem copilul într-o căsătorie sau uniune liber consimțită — toate aceste drepturi pentru care am militat și pe care le-am obținut se transformă acum într-o stare de presiune asupra femeii”, spune Diana Ioaneș.
„Mentalul colectiv nu s-a schimbat peste noapte”
Nici bărbații nu scapă complet de această luptă, însă presiunea socială apasă mai greu asupra umerilor celor care trebuie să jongleze cu toate rolurile: mamă, soție, profesionistă. De ce se străduiesc să fie bune la toate? Pentru că „o societate nu se schimbă peste noapte”.
„Acele pretenții ca femeia să fie asociată cu a fi atașată de casă, cu a avea grijă de copii și a face mâncare în fiecare zi există în continuare. Pe de altă parte, sunt așteptările pe care o femeie le are de la viața ei — de a merge la sala de fitness, de a avea grijă de corpul ei, de a se îngriji.
Sigur, există și o rivalitate intraspecie. Ești în concurență cu alte femei. Vrei, nu vrei, ești conștientă de lucrul acesta. Vrei să ai o anumită imagine, să arăți foarte bine. Vrei să ai o carieră, să ai banii tăi. Îți dai seama. Ai descoperit beneficiile independenței financiare, vrei să le păstrezi.
Faptul că trăim în anul 2025 nu înseamnă că mentalul colectiv s-a schimbat peste noapte. Vedem anumite schimbări: femeile își îngăduie mai multe libertăți și au mult mai multă putere decizională. Totuși, cutumele și așteptările consolidate de sute, chiar mii de ani — atât pentru femei, cât și pentru bărbați — nu se pot schimba peste noapte.
Există, însă, un progres: o îmbunătățire a rolului femeii în societate astăzi, are mult mai multe drepturi. Eu, având 57 de ani, văd aceste schimbări. Cum era femeia când eram eu mică, cum este femeia astăzi”, spune psihologul Diana Ioaneș.
De ce ajung femeile la psiholog?
Din experiența sa, Diana Ioaneș a dezvăluit că cele mai multe cliente ale cabinetelor de psihologie sunt femei de 30-40 de ani sau chiar mai tinere, aflate în burnout, care se simt depășite. Căci, pe lângă lupta cu propriile așteptări și cu cele ale societății, apare și presiunea vieții ideale afișate pe rețelele sociale.
„Pe rețelele sociale există multă artificialitate și o imagine care nu mai reflectă naturalul. Concurența, pozele, comparațiile – când te uiți pe Facebook sau Instagram, toată lumea apare în cea mai bună formă, dar aceea nu este realitate, ci doar o parte din ea. Unele persoane ajung să confunde realitatea cu rețelele sociale și realizează că nu se încadrează în tiparele, standardele și așteptările afișate acolo.
Chiar și cei foarte activi pe rețele sociale poate nici nu-și dau seama dacă sunt fericiți. Cred că oamenii fericiți nu postează foarte mult, pentru că își trăiesc viața.
Chiar și cei care pun cele mai atractive poze, poate la un moment dat înțeleg că trăiesc doar pentru imagine și că realitatea lor este goală. Multitudinea de postări arată exact inversul situației reale a unei persoane. Cine trăiește cu adevărat viața nu are timp să facă postări peste postări”, a explicat Diana Ioaneș.
Cum se pot elibera femeile de așteptări
Pentru a se elibera de așteptări, Diana Ioaneș recomandă femeilor câteva ședințe cu un psiholog, pentru autocunoaștere — cu bune și cu rele — și pentru a se îmbunătăți, devenind cea mai bună versiune a lor.
„Autocunoașterea în sine e subiectivă, dar într-un cabinet psihoterapeutic, cunoașterea de sine poate să se producă într-un mod mai obiectiv și mai raportat la realitate. Unii oameni, și femeile în special, au tendința să se inferiorizeze.
Acest lucru spune foarte multe despre așteptările noastre de la noi înșine. În psihologia socială, femeile, când au succes, tind să atribuie succesul întâmplării, iar bărbații consideră că acel succes li se datorează. Această mentalitate nu se va schimba peste noapte. Femeile trebuie să aibă mai multă încredere în ele. Sigur, s-au întâmplat lucruri pozitive, ele încep să se aprecieze mai mult, dar schimbarea nu e imediată.
Știm că educația unui copil începe cu 20 de ani înainte, prin educația mamei. Dacă transgenerațional străbunica, bunica și mama au fost femei obediente, nu-i cam greu ca tu să devii brusc o tânără emancipată?”, spune Diana Ioaneș.
„Bărbații, de multe ori, se simt păcăliți”
Dacă un bărbat se concentrează pe carieră, este ambițios. În schimb, dacă o femeie procedează la fel, este des judecată, uneori chiar de partenerii de lângă ele, care așteaptă „o soție de casă”.
„Bărbații sunt adesea nedumeriți și se simt păcăliți. În cabinetul psihologic, unii spun: ‘Mi-am luat o soție de casă, credeam că e o femeie de casă și am descoperit pe parcurs că ea, de fapt, voia carieră. Mă simt trădat, nepregătit; dacă aș fi știut aceste lucruri, nu aș fi ales-o, pentru că nu-mi doream o femeie de carieră’.
Este posibil ca nici ea să nu fi știut ce își dorește și să fi descoperit pe parcurs. Pentru ca un cuplu să funcționeze — că nu e vorba doar de supraviețuire — comunicarea este esențială. Viața de cuplu presupune o ajustare continuă la celălalt.
Dacă vrei ca relația să reziste, trebuie să fii conștient că tu și partenerul vă veți schimba pe parcursul anilor. Va trebui să te adaptezi; nu poți anticipa sau controla tot, dar trebuie să știi că persoana cu care te-ai căsătorit azi nu va mai fi aceeași peste cinci ani. Nici tu nu vei mai fi la fel”, a subliniat psihologul.
„Mii de ani, femeile au făcut sacrificii”
De ce se așteaptă, totuși, ca bărbații să fie urmați de femei? Pentru că așa s-au obișnuit de milenii. De-a lungul timpului, rolurile s-au stabilit și s-au transmis din generație în generație, fără să mai fie puse la îndoială. Femeile au învățat că locul lor e să urmeze, să susțină, să se adapteze deciziilor bărbaților. Chiar dacă lucrurile s-au schimbat mult, reflexele acestea adânc înrădăcinate încă există. E un obicei vechi care nu dispare peste noapte, ci se transformă treptat, pe măsură ce mentalitățile și societatea evoluează.
„Mii de ani, femeile au făcut sacrificiile. Niciun rol nu a fost ușor. Nici pentru bărbat, când pleca la vânătoare știind că acasă îl așteaptă femeia și copiii, iar el trebuia să aducă hrană, nu era simplu.
Dar, așa cum spuneam, presiunea asupra femeii de a face față ambelor domenii — cel al casei și cel al vieții sociale — este mai mare. Și bărbații se află într-o schimbare a rolului lor: nu mai sunt doar providerii, cei care furnizează hrana. Li se cer abilități noi, așteptări legate de familie, de creșterea și educația copilului, de tandrețe și empatie. Și ei se simt derutați de atâtea cerințe.
Totuși, presiunea asupra acestui rol mai recent al bărbaților — de a fi empatici, tandri, tați și soți buni— este, totuși, mai mică decât cea pusă asupra femeilor, care trebuie să fie simultan femeie modernă și femeie de casă”, a menționat psihologul.
E greu de spus dacă aceste lucruri se vor schimba peste noapte, dar Diana Ioaneș observă că societatea începe să se adapteze, chiar dacă încet. Schimbările vin treptat, iar pentru ca ele să se vadă cu adevărat, este nevoie de răbdare și de timp.
„În timp, peste 100 de ani, îmi place să cred — nu știu cum va fi exact, dar sper că va fi o societate mai egală în drepturi și așteptări, în care femeile își vor câștiga statutul de ființe egale cu bărbatul. Cred că peste un secol va exista mai multă egalitate și poate nu vor mai fi atâtea crime în cuplu împotriva femeilor. Sub presiunea socială, atât unii, cât și alții vor fi poate obligați să evolueze”, a explicat Diana Ioaneș.
