' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Din această rezervă ovariană, lunar se eliberează câte un ovul – începând cu prima menstruaţie. Prin urmare, perioada în care ovulele sunt „disponibile”, iar femeia poate să aibă copii, începe la pubertate şi se încheie la menopauza.
Cum se consumă rezerva ovariană
La doar 20 de săptămâni, fetiţa (aflată încă în burtica mamei) are 6 milioane de ovule, dar numărul acestora scade, pentru ca la naştere să rămână aproximativ 2 milioane de ovule, care vor reprezenta rezerva ovariană. Numărul de ovule poate varia, de la 700.000 la 2.000.000.
În perioada copilăriei, o mare parte din ovule degenerează.
La pubertate mai rămân doar 300.000 – 4000 de ovule.
Doar aproximativ 400 de ovule se maturizează pentru a putea participa efectiv la procesul de fecundaţie.
La 30 de ani, femeia mai are aproximativ 12% din ovule.
La 40 de ani rezerva ovariană mai are doar 3% din ovule.
În cazul în care femeia nu mai are rezervă ovariană şi doreşte să rămână însărcinată poate apela la fertilizarea in vitro cu ovocite donate.
