Robbie Williams, diagnosticat cu autism, la 52 de ani: ”Îl iubesc al naibii de mult, pentru că explică atât de multe!”

Robbie Williams a vorbit mereu deschis despre vulnerabilitățile sale, însă o confesiune recentă schimbă complet perspectiva asupra modului în care își gestionează viața. La vârsta de 52 de ani, artistul britanic a anunțat că a primit un nou diagnostic: autism. Fostul membru al trupei Take That a dezvăluit noua sa afecțiune certificată de medici, chiar în cadrul unui eveniment dedicat noii sale colecții de haine. Acesta a oferit publicului detalii sincere despre ce înseamnă să primești o astfel de confirmare la maturitate.

Răspunsul primit din partea medicilor nu a venit ca o povară, ci ca o ușurare. În stilul său direct și autoironic, artistul a subliniat că această etichetă medicală îi aduce o claritate mult așteptată asupra propriilor comportamente.

Ce spune Robbie Williams despre autism

Vestea a completat tabloul unei vieți trăite sub semnul neurodiversității, după ce în anii trecuți Williams a abordat deschis lupta cu sindromul Tourette și deficitul de atenție. Solistul nu ezită să privească realitatea cu mult umor.

„Am ADHD și tocmai am aflat că am și puțin autism, lucru pe care, sincer, îl iubesc al naibii de mult, pentru că explică atât de multe. Acum, este cartea mea de ieșire din orice situație, iar pentru toate lucrurile ciudate pe care le fac spun pur și simplu: ‘Scuze, sunt autist’”, a mărturisit Robbie Williams, potrivit The Independent.

Impactul acestui cumul de trăsături se resimte puternic în viața de zi cu zi și în dinamica de familie. Cântărețul a ilustrat extrem de plastic cum funcționează mintea sa atunci când este captivată de un subiect anume.

„Cu ADHD-ul poți să te concentrezi complet și absolut pe ceva, 1000%, dar cu absolut orice altceva pur și simplu nu poți. Întrebați-i pe copiii mei”, a punctat el conform declarațiilor citate de Daily Mail.

Creativitatea ca scut împotriva anxietății și a gândurilor intruzive

Pentru a ține sub control momentele de neliniște acută, artistul a găsit un refugiu salvator în procesele creative. Când mâinile și mintea lucrează la concepte vizuale sau momente comice, vocile interioare care provoacă teamă își pierd treptat puterea.

„Ceea ce mă preocupă complet și absolut este să creez imagini și să fac lucruri amuzante. Dacă creez imagini și lucruri amuzante, nu mă mai gândesc la mine, pentru că mintea mea este incredibil de creativă și poate fi creativă cu orice lucru din lume care te poate face să intri în panică sau să te sperii”, a explicat muzicianul.

Mecanismul prin care gândurile obsesive încearcă să preia controlul poate atinge cote neașteptate. Robbie a împărtășit o întâmplare recentă dintr-un zbor pentru a arăta cât de epuizantă poate deveni propria imaginație atunci când scapă din frâu.

„De exemplu, atât de nebun sunt: recent eram într-un avion și m-am gândit ‘Dacă aș putea avea telekinezie, iar gândurile mele intruzive i-ar spune avionului să se prăbușească singur?’. Acesta este nivelul de nebunie cu care mă confrunt. Este mai bine să-mi antrenez creierul să facă ceva mai util decât să-mi fac griji că aș putea avea puteri supranaturale și că aș putea prăbuși un avion”, a completat el.

Arta mascării și viața în lumina reflectoarelor

Conform ghidurilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Institutului Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE) din Marea Britanie, spectrul autist reprezintă o particularitate de dezvoltare neurologică ce influențează interacțiunea socială, procesarea senzorială și comunicarea. Frecvent, persoanele neurodivergente resimt episoade asociate de depresie și anxietate, mai ales când depun eforturi uriașe pentru a se conforma normelor sociale.

Această adaptare continuă, cunoscută în psihologie drept „mascare”, a fost o a doua natură pentru starul pop pe parcursul deceniilor de scenă. Într-o apariție în podcastul „I’m ADHD! No You’re Not”, Williams a recunoscut cât de mult efort a depus pentru a păstra intactă imaginea unui personaj invincibil.

„Sunt un olimpic al camuflării, pentru că ceea ce am reușit să fac, în detrimentul meu, este să par plin de bravură, să par pompos și îngâmfat și să fac gesturi grandioase. Aceste lucruri au funcționat pentru mine, pentru că mi-au pus fața pe afiș și oamenii încă își cumpără bilete”, a concluzionat interpretul.