Uită de teoria conform căreia hrana se împarte în bună și rea! Lucrurile nu sunt așa de simple precum ai crede. Când vine vorba de alimentație, echilibrul este cuvântul de ordine.
Femeile și mâncarea nu au fost niciodată cele mai bune prietene – asta, numai dacă privești jumătatea goală a paharului. Dacă înveți să transformi hrana sănătoasă într-un stil de viață, alimentele îți vor fi cei mai buni amici – îți vor reda energia de care ai nevoie pentru a duce la bun sfârșit sarcinile de peste zi și tot ele vor avea grijă ca silueta ta să arate ca a unei vedete de la Hollywood. Atenție însă, poți cădea ușor în obsesia pentru o „viață sănătoasă“! Nu întotdeauna tot ce consideri nesănătos este într-adevăr așa. De exemplu, mult timp s-a crezut că orice grăsime este nocivă pentru organism, însă cercetătorii au descoperit că, atunci când sunt consumați cu moderație, acizii grași polinesaturați precum omega 3 și omega 6 sunt esențiali pentru buna funcționare a organismului. La fel cum napii și broccoli în exces sunt alimente letale (conțin psoralen, o substanță cu potențial cancerigen). Așadar, ideea de a consuma cu preponderență doar un singur fel de aliment, fie că e vorba de fructe, legume sau carne, în detrimentul celorlalte grupe e cât se poate de nocivă. În funcție de excesul gastronomic, iată la ce îți predispui organismul atunci când te îmbuibi cu prea multă mâncare „de calitate“.
Fibre
Nimeni nu contestă faptul că fructele și legumele sunt bogate în vitamine, minerale și conțin o cantitate mare de fibre care reglează tranzitul intestinal și alte tulburări gastrice. Problema e că prea multe fibre cauzează balonare, crampe abdominale și gaze intestinale. Pe termen lung, excesul de fibre poate interfera cu absorbția unor minerale esențiale ca zincul, calciul, magneziul și fosforul, ducând la carențe importante:
Morcovul. Consumat excesiv, nu se va mai converti tot betacarotenul în vitamina A. Surplusul îți va colora palmele și tălpile într-o nuanță de galben portocaliu, o afecțiune numită carotinemie. Aceasta poate apărea și în cazul în care bei prea mult suc de morcovi sau consumi alte alimente bogate în caroten (cartofi-dulci, dovleac, spanac sau broccoli).
Papaia. Conține o enzimă digestivă numită papaină, cu efect benefic atunci când e consumată cu moderație, dar care poate produce disconfort stomacal, amețeli, dureri de cap și grețuri când e ingerată în cantități mari. Papaia, portocalele și kiwi sunt bogate în vitamina C care, consumată în exces, cauzează dureri de cap, vărsături, iritarea vezicii urinare și pietre la rinichi.
Merele. Din cauza sorbitolului, consumul sporit duce la apariția gazelor, a balonării și a unor episoade diareice, în timp ce roșiile cauzează iritații stomacale.
▶ Cui îi dăunează excesul. Adepților stilului vegetarian sau vegan, entuziaștilor hranei raw și celor care consumă în exces fructe și legume, concomitent cu aportul de suplimente vitaminizante.
Limita admisă. În medie, un organism sănătos are nevoie de 25-35 g de fibre zilnic (aproximativ cinci cești de fructe sau legume, pe cât posibil variate).
Proteine
Organismul are nevoie de proteine pentru construcția mușchilor, însă abuzul nu-ți face biceps de Hercule. Dimpotrivă, o dietă în care carnea deține peste 30% din ponderea calorică zilnică eliberează în corp o toxină care suprasolicită rinichii în încercarea de a o elimina. Organismul pierde apă și calciu în cantități semnificative, apar deshidratarea și diminuarea densității osoase. Simptomele includ senzația de slăbiciune generală, amețeală, piele uscată, căderea părului, apetit scăzut, greață și respirație grea. Pe termen lung, sunt afectate mai multe organe vitale – rinichii, ficatul și inima. Excesul de proteine este convertit în grăsimi și efortul de a pierde în greutate eșuează. Mai departe, azotul din proteine este transformat în uree sau acid uric care, în cantități mari, provoacă gută și multiple afecțiuni renale. Atenție și la carnea roșie, procesată de organism în peste 16 ore de la ingerare, timp în care virusurile și bacteriile se pot răspândi în corp. Mai mult, proteinele consumate nelimitat provoacă în timp hemoroizi, polipi și cancer de colon.
▶ Cui îi dăunează excesul. Persoanelor care nu consumă deloc fructe și legume, adepților dietelor hiperproteice pe termen lung și celor care consumă shake-uri proteice pentru a-și clădi în timp record masa musculară.
Limita admisă. Aportul optim de proteine în decursul a 24 de ore este de 50-70 g. Aproximativ 200 g de pui sau pește și 150 g de carne de oaie conțin în jur de 40 g de proteină, în timp ce un ou furnizează 5 g, iar 250-500 ml de lapte asigură între 9 și 18 g.
Ceai NEGRU SAU VERDE
Menține sănătatea inimii, eliberează stresul și te calmează, însă poate cauza dependență. Așadar, fără să-ți dai seama, patru cești sănătoase pe zi se pot transforma în zece nocive pentru organismul tău. O ceașcă de ceai conține în jur de 40 mg de cafeină. Consumată peste măsură, inhibă absorbția de fier și a anumitor vitamine, provoacă migrene, stare de iritabilitate, agitație digestivă, tremur, insomnie și chiar aritmie. Intoleranța la cafeină poate produce hiperaciditate stomacală.
▶ Cui îi dăunează excesul. Persoanelor cu istoric de arsuri și ulcere stomacale, diabeticilor și celor cu tensiune arterială ridicată.
Limita admisă. Dacă bei mai mult de cinci cești zilnic, alternează ceaiurile care conțin cafeină cu cele decafeinizate.
Pește
Chiar dacă acest tip de carne conține acizi grași omega 3 (redutabili în atenuarea afecțiunilor cardiace și a maladiei Alzheimer), peștele are și toxine precum mercurul (în special tonul, peștele-spadă și rechinul). Consumat prea des, acest compus chimic nociv rămâne în aparatul digestiv, nu mai poate fi eliminat și afectează sistemul neuronal. Suplimentele nutritive pe bază de ulei de pește reduc și ele eficiența sistemului imunitar și sporesc nivelul colesterolului rău din sânge.
▶ Cui îi dăunează excesul. Femeile însărcinate și copiii mici sunt mai afectați de prezența mercurului din pește. Atente trebuie să fie și persoanele cărora li s-au prescris medicamente pentru boli de inimă, deoarece suplimentele cu ulei de pește scad dramatic tensiunea arterială.
Limita admisă. Pentru a sta departe de pericol, optează pentru speciile de pește din ape reci, cu un conținut redus de mercur, precum creveții, somonul, crapul, păstrăvul, calamarul, tonul, heringul sau sardina. Porția optimă recomandată zilnic este de 50-70 g sau te poți limita la două porții de pește mai generoase pe săptămână.
Soia
Pentru o viață lungă și sănătoasă, japonezii consumă soia, un aliment bogat în proteine și fără pic de colesterol. Însă face asta din el un produs care poate fi asimilat de organism în orice cantitate? Nu, pentru că majoritatea japonezilor consumă zilnic între 8-10 g de proteină din soia. Altfel, abuzul dăunează grav sănătății: generează cancer, demență, infertilitate, osteoporoză și dereglări tiroidiene. La femei, consumul exagerat de soia duce la creșterea necontrolată a nivelului de estrogen, un factor declanșator al cancerului de sân.
▶ Cui îi dăunează excesul. Celor care consumă soia în exces, indiferent că e vorba de lapte, tofu sau semințe.
Limita admisă. Aproximativ 25-30 g de soia pe zi reprezintă cantitatea pe care o poți consuma pentru a te bucura de beneficii. E de preferat consumul sub formă fermentată (sos de soia și supe miso) și mai puțin a produselor nefermentate, ca laptele de soia și tofu – acestea conțin acid fitic care blochează absorbția fierului.
Apă
Este fără doar și poate alimentul-cheie pentru o nutriție ca la carte, dar consumul prea mare crește volumul total al sângelui, punând presiune pe inimă și vasele sangvine. Rar, duce la o afecțiune fatală, hiponatremia, care apare atunci când cantitatea sărurilor din organism coboară mult sub nivelul optim și provoacă inflamare cerebrală. Simptomele intoxicării cu apă includ dureri de cap, oboseală, grețuri, vărsături, urinare frecventă și stare de confuzie.
▶ Cui îi dăunează excesul. Persoanele care fac efort fizic intens (muncă de teren sau sport) întâmpină probleme dacă beau o cantitate mare de apă într-un timp foarte scurt. Pentru a le contracara, apa trebuie îmbogățită cu săruri cu electroliți. Atenție sporită trebuie să aibă și persoanele care țin o dietă hiperproteică sau cele ai căror rinichi nu funcționează la parametri optimi.
Limita admisă. E mai degrabă vorba de intervalul la care se face realimentarea cu apă decât de cantitatea pe care o bem zilnic. Dacă apa e consumată gradual, pe parcursul unei zile întregi și nu o singură dată, în cantități foarte mari, suntem în afara oricărui pericol. În medie, o persoană normoponderală are nevoie de 8-10 pahare cu apă pe zi, raportat la efortul fizic depus și la gradele din termometrul de-afară. Îți poți da seama dacă te-ai hidratat corespunzător în funcție de culoarea urinei: în mod obișnuit, este în nuanțe de galben-deschis.
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.32/14.08.2014
Autor: Adriana Moscu
Sursa foto: Thinkstock