Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Efectul placebo vs efectul nocebo. Ce înseamnă fiecare?

Efectul placebo vs efectul nocebo. Ce înseamnă fiecare?

Efectul placebo

Cei mai mulți dintre noi știu ce înseamnă efectul placebo: vindecarea prin credinţa fermă că un anumit medicament te va face bine. Puţini au auzit însă despre efectul nocebo, aflat exact la polul opus.

Odinioară, la capacitatea de a te autosugestiona apelau vracii şi şamanii. Ritualurile de vindecare se bazau pe convingerea anterioară a bolnavilor în privința eficienței acestora; drept urmare, se vindecau tocmai prin credinţa că le fac bine. Abia în secolul trecut au recunoscut şi oamenii de ştiinţă efectul uimitor al acestui fenomen de autovindecare, denumindu-l „placebo“.

Efectul placebo

„Placebo“ înseamnă în latină „a face plăcere“, termenul fiind folosit pentru prima oară în anul 1894 pentru a denumi „pilulele-minune“, preparate de cele mai multe ori din pâine sau zahăr pe care le prescriau medicii capricioşilor pacienţi ipohondri.

O contribuţie semnificativă la studierea „efectului placebo“ a avut-o medicul anestezist american Henry Beecher. În 1944, când, ca medic militar, acorda ajutor unui rănit, i se terminase la un moment morfina, iar în locul unui analgezic puternic i-a făcut o injecţie cu ser fiziologic. Spre surprinderea medicului, bolnavul a afirmat că se simte mult mai bine. 11 ani mai târziu, Beecher a publicat un articol, „Atotputernicul placebo“, cu referire la rezultatele a 15 studii clinice, în decursul cărora s-a constatat că în cazul a circa o treime din bolnavi pilulele-minune au dus la o semnificativă îmbunătăţire a stării lor de sănătate. Efectul placebo demonstrează fără echivoc că un stimul psihic poate produce o acţiune fiziologică intensă, mai precis atenuarea simptomelor sau chiar vindecarea.

Citește și: Homeopatia: cum și când acționează

Mintea, mai puternică decât medicamentele

Şi totuşi s-a dovedit că efectul placebo nu este acelaşi în toate afecţiunile. Cel mai benefic s-a dovedit a fi în stări de anxietate, depresie, insomnie.  Şi afecţiunile nevrotice pot fi deseori vindecate cu pseudomedicamente, suprimarea unei dureri puternice cauzate de un traumatism serios nefiind însă posibilă. De aici şi concluzia: cu cât sistemul nervos joacă un rol mai mare într-o afecţiune sau alta, cu atât mai semnificativ poate fi efectul placebo.

Apoi, s-ar părea că nu toate pilulele placebo sunt la fel de eficiente. S-a dovedit că o capsulă frumoasă, strălucitoare este mult mai eficientă decât una obişnuită, importantă fiind nu atât forma, cât mai ales culoarea. De exemplu, o pilulă placebo colorată în albastru are un excelent efect calmant, iar una colorată în galben acţionează ca un puternic antidepresiv.

Efectul nocebo

Interesul pentru efectul nocebo, termen care vine din latinescul „nocere“, care înseamnă „a face rău“, l-au manifestat cercetătorii abia pe la începutul anilor ´90. În opoziție cu efectul placebo, în cazul efectului nocebo pacienții pleacă de la convingerea că tratamentul care le este oferit le va dăuna sau, în orice caz, nu le va fi de niciun folos. De exemplu, în cadrul unui experiment cu voluntari s-a studiat legătura dintre utilizarea telefonului mobil şi durerea de cap. Ei bine, unii s-au plâns că-i doare capul chiar şi atunci când li s-a dat spre utilizare un telefon activ fictiv.

Tot ceea ce mintea crede, poate

Studii recente efectuate de cercetătorii americani au arătat că un rol hotărâtor în efectele placebo şi nocebo îl are subconştientul. Tot ceea ce ni se întâmplă, pozitiv sau negativ, în viețile noastre are un puternic impact emoţional, acţionând fără să ne dăm seama asupra modului în care gândim și percepem lucrurile. Astfel, unii dintre noi sunt predispuși să gândească negativ, iar corpul reacționează în consecință, în vreme ce alții sunt persoane optimiste, pozitive și se îmbolnăvesc mai greu și se vindecă mai ușor. Așadar, echilibrul mental și atitudinea optimistă sunt foarte importante pentru sănătate!

Citește și: Medicamentele: când și cum

 

 

Articol preluat din revista Sănătatea de azi, nr. 6/2020, care poate fi citit integral în versiune electronică via Magzter.

Autor: Olga Sveduneac

Sursă foto: 

 

Comments

comments

Lasă un răspuns