Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Excesul de acizi din sânge, pericol pentru organism

Excesul de acizi din sânge, pericol pentru organism

Excesul de acizi din organism predispune la o serie de boli, de la tulburări digestive, dereglări metabolice la infecții micotice, disfuncții ale rinichilor, osteoporoză și chiar cancer.

Consecințele unui mediu preponderent acid (pH sangvin scăzut) au fost (și sunt încă) studiate intens în ultimii 50 de ani, concluziile cercetărilor fiind unele îngrijorătoare: cu cât sângele devine mai acid, cu atât țesuturile și organele sunt mai vătămate, iar viața ne este pusă în pericol. Iată câteva întrebări pe care poate că nu le-ai rostit până acum, dar de al căror răspuns depinde sănătatea ta.

Ce este ea

Aciditatea sau alcalinitatea organismului se măsoară prin pH. Un pH scăzut are ca rezultat un sânge mai acid. Un pH ridicat înseamnă un sânge mai bazic. Pe scurt, pH-ul sangvin ar trebui să fie în jurul valorii de 7,4, sub 7 fiind vorba de unul acid. Un nivel ridicat de aciditate apare când rinichii sau plămânii nu mențin echilibrul pH-ului din corp. Când rinichii nu excretează eficient acidul uric, nivelul de aciditate crește. La fel se întâmplă când plămânii nu elimină cum se cuvine dioxidul de carbon.

Când CO2 ajunge în sânge, acesta devine mai acid. Aciditatea din corp este una din cauzele slăbirii sistemului imunitar și a lipsei de energie a omului modern. Totodată, se află la baza declanșării atacurilor de gută și a formării pietrelor la rinichi. Excesul de acizi favorizează instalarea hipertensiunii, a bolilor de cord și afecțiunilor renale.

Ce o provoacă

Majoritatea proceselor din organism produc acid. Plămânii și rinichii compensează dezechilibrele, dar, când aceste organe nu funcționează optim, se poate declanșa acidoza. Unele boli cronice, ca astmul sau diabetul, fac sângele mai acid. Obezitatea, hipotiroidismul, psoriazisul, folosirea improprie a sedativelor, deshidratarea, diureticele, abuzul de alcool, slăbiciunea musculară, tulburările sistemului nervos sunt și ele cauze ale excesului de acizi.

Nu în ultimul rând, o alimentație bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați buni provoacă o aciditate crescută. Un meniu bazat pe multe purine (măruntaie, ciuperci, pește) crește nivelul de acizi. Când acestea ajung în stomac, au nevoie de sucuri gastrice care să le digere. De exemplu, carnea se digeră în sucuri acide, la fel precum celelalte proteine, în timp ce legumele se digeră în sucuri alcaline.

Produsele ambalate ce conțin E-uri și coloranți sunt, de asemenea, de vină pentru un mediu hiperacid. Și nu doar unele alimente provoacă aciditate mare. Avem în jur mulți alți inamici, de la substanțele toxice din anumite produse cosmetice și de îngrijire la chimicalele din detergenți, săpunuri și loțiuni frumos mirositoare. Chiar și anumite probiotice, pe care le luăm după antibiotice, creează un mediu acid în tractul digestiv și provoacă infecții urinare, sindrom de intestin iritabil și diaree!

Simptome

Diagnosticul acidozei se face în urma unor analize de sânge care măsoară nivelul pH-ului. Testele mai includ măsurarea calciului, a proteinelor, a glicemiei și a nivelului de electroliți. În funcție de acești parametri, medicul îți spune cât de ridicată e aciditatea din organism. Simptomele sunt numeroase și diferă în funcțe de cauză. Printre manifestări: oboseală, confuzie, respirație sacadată, durere de cap, lipsa poftei de mâncare.

Cum poate fi combătută

Un stil de viață echilibrat atrage după sine o stare de sănătate optimă. În traducere, un prim pas ar fi o dietă zilnică pe bază de cât mai multe fructe, legume proaspete și leguminoase, semințe și uleiuri vegetale, în care produsele animale să dețină o pondere redusă, iar alimentele procesate și produsele rafinate (zahăr alb, făină albă) să lipsească cu desăvârșire.

Studiile arată că acest tip de tratament influențează semnificativ capacitatea organismului de a se recupera dintr-un mediu intens acid. Pentru a preveni și a reduce riscul de complicații, poți apela și la alte schimbări: ia sedative așa cum ți-a prescris medicul și nu le combina cu alcool, renunță la fumat, fiindcă dăunează plămânilor și îngreunează respirația, menține-ți greutatea optimă, hidratează-te, controlează-ți glicemia!

Alimente puternic acide

  • Ouă
  • Măruntaie
  • Carne
  • Mezeluri
  • Sardine
  • Cașcaval
  • Sosuri
  • Supă de oase, de carne
  • Pâine albă
  • Vin
  • Iaurt
  • Frișcă
  • Alimente fermentate
  • Brânzeturi maturate
  • Sucuri acidulate
  • Popcorn

Alimente puternic alcaline

  • Banane
  • Ciocolată
  • Smochine
  • Apă minerală
  • Suc de portocale
  • Cartofi
  • Spanac
  • Pepene
  • Ardei
  • Verdețuri
  • Conopidă
  • Țelină
  • Roșii
  • Miere
  • Orez sălbatic

În mod paradoxal, citricele, deși au gust acid și te duc cu gândul că ar provoca aciditate, sunt alcalinizante și antiacide după ce au fost metabolizate, ajutând în caz de arsuri stomacale.

80% din meniul zilnic trebuie să conțină alimente alcaline, iar restul – alimente slab acide, pentru a te ține departe de bolile grave.

Cancerul și aciditatea

Biochimistul Otto Heinrich Warburg, câștigător al Premiului Nobel pentru teza Cauza primară și prevenirea cancerului, a emis în lucrarea lui ipoteza că alimentația bazată pe alimente acidifiante și sedentarismul epuizează oxigenul din celule, provocându-le degradarea și favorizând apariția cancerului. Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore poate s-o transforme în celulă canceroasă“, spune cercetătorul.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.23/11.06.2015

Autor: Lidia Năstase

Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns