Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Nutriție și diete > Mituri despre un stil de viață sănătos

Mituri despre un stil de viață sănătos

Ştim cu toţii că starea de sănătate depinde în mare măsură de stilul de viaţă. Părerile despre ce anume înseamnă el sunt cât se poate de diferite, de unde şi o multitudine de mituri.

Suntem asaltați zilnic de sfaturi despre ce, cum şi cât să mâncăm, ce şi cât să bem ori să facem mişcare. Nu toate merită urmate întocmai, oricât de binevoitoare în intenții ar fi.

1 Dieta, garantul sănătăţii

Da, în cazul unor afecţiuni, respectarea dietei este esenţială. Altfel, un om sănătos poate mânca de toate, fără a comite însă excese. E foarte important ca alimentaţia să fie diversificată. Ce înseamnă asta? Şi vitamine, şi minerale, şi substanţe biologic active. Dar nu oricum, ci în proporţii echilibrate. De dorit e ca o bună parte din alimentele consumate zilnic să fie crudităţi: legume, fructe, verdeţuri. Apoi, nu uita: fără coloranţi, fără conservanţi, fără stabilizatori. Şi, neapărat, să bem o cantitate suficientă de lichide.

2 Grăsimile trebuie excluse

Fals. Pentru o bună funcţionare, pe lângă alţi nutrienţi, organismul are nevoie de o anumită cantitate de grăsimi. Dintre cele considerate sănătoase, fireşte. Pe lângă faptul că îmbunătăţesc gustul alimentelor şi constituie o sursă importantă de energie, grăsimile ajută la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), absolut necesare organismului, care fără grăsimi nu pot fi asimilate într-o cantitate suficientă.

3 Nu mânca ouă, conţin mult colesterol

Într-adevăr, oul se numără printre alimentele cu conţinut ridicat de colesterol. Dar, cum doar 25-30% din colesterolul ce provine din alimente ajunge în circuitul sangvin, colesterolul din ouă nu este atât de periculos cum se credea până nu demult. Potrivit unor studii recente, prin consumul unui ou pe zi (doar gălbenuşul conţine colesterol, nu şi albuşul), nu se înregistrează creşterea nivelului de colesterol şi nici nu creşte riscul de boli cardiovasculare în cazul persoanelor sănătoasă. Celor care ştiu că au nivel crescut de colesterol li se recomandă reducerea consumului de ouă la 2-3 bucăți pe săptămână.

4 Cafeaua este nocivă

Da, dar doar în exces. Altfel, pe lângă gustul plăcut şi aroma ademenitoare, cafeaua stimulează sistemul nervos, reducând somnolenţa, menţinând organismul o anumită perioadă (pentru unii mai scurtă, pentru alţii mai lungă) în stare de alertă, crescând capacitatea de concentrare și, ca atare, eficiența. Pe lângă aceste beneficii uşor de sesizat, care o fac să fie agreată de foarte multe persoane, cafeaua mai are câteva: îmbunătăţeşte statusul imunitar al organismului, fapt pus pe seama efectului antiinflamator al cafeinei, diminuează simptomele induse de reacţiile alergice datorită capacităţii de a reduce concentraţia de histamină, scade riscul apariţiei sau agravării unor boli, precum boala Parkinson, cancerul colorectal, diabetul zaharat, afecţiuni hepatice.

5 Suplimentele vitaminice, indispensabile tuturor

Sigur, poţi preveni şi înlătura avitaminoza prin administrarea unui complex vitaminic. Dar asta, numai sub supraveghere medicală, întrucât vitaminele în exces sunt la fel de periculoase precum carența lor din organism. Apoi, ele nu sunt altceva decât nişte preparate chimice, care se asimilează mult mai lent, uneori chiar deloc, în comparaţie cu vitaminele „vii“, pe care le conţin legumele şi fructele.

6 Sucurile proaspete, foarte utile

Da, dar cu măsură şi nu oricând. Asta, deoarece o astfel de băutură (hrănitoare şi răcoritoare, ce-i drept) conţine foarte multă fructoză şi acizi, care ar afecta mucoasa stomacului şi smalţul dentar. Când mănânci un măr, să zicem, coaja şi fibrele pe care le conţine neutralizează aciditatea acestuia. Apoi, sucurile conţin şi mult zahăr, şi multe calorii, nefiindu-le indicate supraponderalilor, diabeticilor și celor predispuşi la diabetul.

*Când să le bei. Pentru că sucurile sunt digerate diferit faţă de alimentele solide, nutriţioniştii recomandă ca sucurile naturale să fie servite cu o oră înainte de masă sau la două ore după masă. La fel ca fructele, ele nu sunt reţinute în stomac, ci trec direct în duoden, unde sunt digerate cu ajutorul fermenţilor eliberaţi de pancreas. Consumate odată cu alimentele, duc la „înăcrirea“ bolului alimentar, afectând digestia. O altă recomandare: diluarea sucurilor proaspete cu apă în părţi egale. Cele nediluate influențează activitatea pancresului, de suferit având apoi întregul proces de digestie, pe când sucurile diluate o stimulează.

7 Fructele şi legumele congelate – nu la fel de sănătoase

Fals. Fructele şi legumele congelate nu sunt cu nimic mai prejos decât cele congelate. Uneori, sunt chiar mai bune. Greu de crezut? De regulă, fructele şi legumele sunt supuse congelării imediat după recoltare. Aşa se face că pot fi mai bune decât cele considerate proaspete, dar care zac de câteva zile pe tarabă sau în galantar.

Ştiai că legumele congelate nu necesită decongelare? E suficient să le treci printr-un jet de apă, după care le introduci în apă fierbinte.

8 Alimentele cu gluten, periculoase

Fals. Chiar dacă, după cum s-a constatat, numărul celor care nu suportă glutenul este pe an ce trece tot mai mare, doar ei ar trebui să evite această proteină vegetală prezentă în anumite cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Asta întrucât, odată ajuns în organismul celor marcaţi genetic de o astfel de intoleranţă, provoacă leziuni la nivelul intestinului subţire, de unde şi o slabă asimilare a nutrienţilor din hrană, întregul organism având de suferit în cele din urmă. Consultarea unui medic specialist este imperios necesară când vrei să ştii dacă te numeri printre cei care nu tolerează glutenul, dar şi atunci când te bate gândul să excluzi din dietă toate alimentele ce-l conţin! În niciun caz n-o face până nu ai confirmarea intoleranţei la glutei, urmarea ar putea fi un deficit de fier, calciu şi vitamine din complexul B.

9 Cu cât mai multă gimnastică, cu atât mai bine

Ce-i drept, coloana vertebrală, dar şi celelalte organe şi sisteme au nevoie de mişcare. Nu puţini sunt cei care se iau parcă la întrecere cu aparatele din sala de gimnastică, până la epuizare. Sigur, fiecare are motivul lui: să slăbească, să se însănătoşească, să redobândească flexibilitatea. Fără a ţine seama că suprasolicitarea fizică poate aduce tot felul de neplăceri. În scop terapeutic, zilnic, este suficient să faci gimnastică un sfert de oră pe zi şi să te plimbi o jumătate de oră. Pentru întărirea musculaturii, e de-ajuns să te antrenezi câte o oră de trei ori pe săptămână. În ce priveşte slăbitul, dacă nu drămuieşti delicioasele preparate culinare, chinul din sala de fitness poate fi în zadar.

10 Zile de descărcare, periodic

Într-adevăr, sunt situaţii în care organismul are nevoie de o pauză alimentară. Spre exemplu, înaintea efectuării unor analize medicale sau a unei operaţii chirurgicale sau după un dezmăţ culinar.

Dacă te tentează să institui ca regulă să nu mănânci nimic (sau foarte puţin) o zi din săptămână pentru a slăbi, iar în celelalte zile mănânci orice şi pe îndestulate, e greu de crezut că îţi vei atinge scopul.

Starea de sănătate e influenţată în proporţie de 50% de stilul de viaţă, 20% de predispoziţia genetică, 20% de factori sociali şi biologici şi 10% de calitatea îngrijirilor medicale. La această concluzie au ajuns oamenii de ştiinţă.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr18/11.05.2017
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay

Comments

comments

Lasă un răspuns