Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Probioticele, pro sau contra?

Probioticele, pro sau contra?

Administrarea de probiotice cunoaște o creștere accentuată în ultimii ani, având în vedere că beneficiile lor sunt tot mai mediatizate. Însă cât de necesar este consumul lor și, mai important, ne expunem vreunui risc atunci când asimilăm probiotice?

Ce sunt probioticele

Luăm antibiotic pentru a distruge infecțiile bacteriene care ne-au fost descoperite în organism și folosim tot mai multe produse antibacteriene în ultima perioadă (de la săpun la geluri și tot felul de loțiuni), pentru a lua contact direct cu cât mai puțini germeni, paraziți și bacterii. Cu alte cuvinte, ne-am obișnuit să dăm conotații negative bacteriilor și să facem tot ce ne stă în putință pentru a le reduce numărul. În acest context, devine dificilă schimbarea percepției, dar totuși nu imposibilă, având în vedere promovarea tot mai insistentă de care se bucură bacteriile benefice, adică probioticele, de ceva timp încoace. 

Probioticele sunt niște microorganisme vii (bacterii, de cele mai multe ori) care se aseamănă extrem de mult cu microorganismele benefice care există deja în intestinul uman și care îndeplinesc mai multe funcții vitale ale organismului – de la digestie și absorbirea nutrienților necesari bunei funcționări a corpului până la efectele anticancer pe care le pot avea. Probioticele pot fi administrate sub forma suplimentelor alimentare sau asimilate direct din alimente (precum iaurtul sau alte produse fermentate), iar rolurile pe care le îndeplinesc sunt cât se poate de bine-venite – îmbunătățesc digestia (prin echilibrarea microflorei din colon), întăresc imunitatea, oferă protecție împotriva problemelor parodontale și ne ajută chiar să pierdem în greutate. De fapt, au un aport semnificativ la menținerea sănătății în ansamblu. Dar nu putem să nu ne întrebăm: în cazul persoanelor sănătoase, care au deja parte de o microfloră echilibrată în colon, mai este necesară administrarea de probiotice? Iar dacă da, vine ea oare la pachet cu reacții adverse? 

Ce beneficii au

Cercetătorii au început să studieze efectele pe care probioticele le au asupra organismului abia în anii ’90, astfel încât subiectul nu este îndeajuns de analizat pentru a permite emiterea unor concluzii ferme. Totuși, există oameni de știință care se încumetă susțină aceste microorganisme pot fi de ajutor în tratarea unor tulburări precum sindromul colonului iritabil, boala inflamatorie a intestinului, diareea infecțioasă (cauzată de virusuri, bacterii sau paraziți) sau cea produsă de administrarea antibioticului. Există și studii care atestă apariția unor efecte pozitive în tratarea erupțiilor cutanate (eczema), în menținerea sănătății tractului urinar și a sistemului genital feminin.

De asemenea, probioticele pot preveni alergiile și răcelile, dar și menține sănătatea bucală. Totuși, cei mai mulți specialiști sunt de părere că nu s-au strâns încă suficiente dovezi științifice care să garanteze folosirea cu succes a probioticelor. Cercetătorii n-au încheiat încă studiul cu privire la capacitatea probioticelor de a contracara efectul negativ al microorganismelor neprietenoase, precum bacteriile nocive și paraziții, sau de a opri măcar înmulțirea acestora, în afecțiuni ca diareea infecțioasă, sindromul colonului iritabil, boala Crohn, infecția cu Helicobacter pylori, bolile parodontale, infecțiile vaginale, respiratorii sau la nivel cutanat. Mai mult, atrag atenția asupra unor riscuri la care ne expunem când consumăm probiotice prin simpla și păguboasa autoadministrare.     

Efecte secundare

Probioticele pot da naștere unor reacții adverse cât se poate de neplăcute. În cele mai multe situații, acestea apar la nivel digestiv, precum balonarea și gazele, dar există și efecte secundare mai grave, care nu sunt totuși foarte des întâlnite. Pot cauza infecții, care, culmea, vor trebui tratate cu antibiotic (administrarea antibioticului fiind, de altfel, motivul consumului de probiotice). De asemenea, pot da naștere unor probleme mai semnificative, precum un răspuns metabolic deloc îmbucurător hiperstimularea sistemului imunitar sau declanșarea unor reacții alergice. În principiu, administrarea lor nu trebuie făcută după ureche, mai ales în cazul celor care suferă deja de anumite afecțiuni. Pentru a evita orice neplăceri, întrebați medicul dacă e necesară o cură cu probiotice înainte de a începe administrarea lor.     

Originea probioticelor

Cuvântul probiotic provine de la grecescul pro, care înseamnă a promova, și biotic, care înseamnă viață. Probioticele au fost descoperite la începutul secolului al XX-lea, de către Élie Metchnikoff, cunoscut drept părintele probioticelor, care a observat că niște țărani din Bulgaria ajungeau la vârste surprinzător de înaintate, în ciuda condițiilor de trai foarte aspre. Cercetătorul a ajuns la concluzia că sănătatea poate fi menținută și senilitatea amânată prin administrarea de bacterii prietenoase, provenite din laptele bătut. De la descoperirea lui Metchnikoff se inițiază noi și noi studii care punctează tot mai multe proprietățile benefice ale probioticelor.   

Alimentele care conțin probiotice

Brânza moale și chefirul ajută întregul proces al digestiei, pe când murăturile (neapărat cele naturale, făcute din apă și sare de mare, fără pic de oțet adăugat în procesul de fermentare) reprezintă mediul propice creșterii unor bacterii benefice.

Probiotice vs prebiotice

În timp ce alimentele care conțin probiotice au bacterii vii în componența lor, alimentele cu prebiotice hrănesc bacteriile bune care se află deja în intestin. Prebiotice se găsesc în sparanghel, banane, vin roșu, miere, fulgi de ovăz, sirop de arțar și legume și pot fi consumate împreună cu probioticele, pentru un plus de efect benefic.

Citește și:

Articol preluat din ediția de ianuarie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns