Vorbim despre zahăr şi încercăm să spunem toul despre zahăr, unul din cele mai controversate alimente. Unii spun că este răul cel mai mer pentru sănătate, alţii că, în ciuda pericolului pe care îl reprezintă, zahărul este mult mai bun decât îndulcitorii sintetici.
De asemenea, zahărul forţează corpul să producă un exces de insulină, fenomen care, în timp, poate daună pancreasului. Nu se poate spune despre zahăr că predispune la cancer, dar consumul exagerat da peste cap metabolismul, produce obezitate, iar toate acestea sunt elemente care pot duce la creşterea riscului apariţiei cancerului. În acest caz este acelaşi mecanism că în cazul diabetului. Însă zahărul nu duce la apariţia diabetului, atâta vreme cât nu există un dezechilibru metabolic asociat.
Produsele cu mult zahăr dăunează şi danturii noastre, zahărul fiind printre principalele cauze ale apariţiei cariilor.
Zahărul în exces afectează inimă şi sistemul cardiovasculare şi diminuează eficientă sistemului imunitar. Dar, inimă are nevoie de zahăr pentru a funcţiona normal. Dar când mănânci mai mult zahăr decât organismul tău poate să ardă, ficatul îl transformă în grăsime. Grăsimea ajunsă în sistemul circulator, aduce prejudicii activităţii inimii.
Prea multe dulciuri pot face că pielea să arate îmbătrânită, pentru că zahărul este atras în colagen. Colagenul menţine supleţea şi elasticitatea pielii, dar când este combinat cu zahărul, consumat în exces, îşi schimbă structură şi că atare pielea arată îmbătrânită.
Există diferite tipuri de zahăr, care au efecte diferite scrie howstuffworks.com. Dacă între zahărul brun şi zahărul alb diferenţele sunt doar de gust, melasa, fructoză, siropul de porumb au proprietăţi diferite faţă de zahărul clasic, atât în ceea ce priveşte numărul de calorii, dar şi capacitatea organismului de al digera şi asimila.
În concluzie: nu există un „zahăr bun”, după cum nu există „zahăr rau”. Un om poate consuma, faăr să-şi aducă nici un fel d eprejudicii pentru sănătate, între 5 şi 9 linguriţe de zahăr pe zi, aici fiind înclus zaharul (mierea sau melasa) ca atare şi zaharul (şi alte produse care conţin zaharuri) din alte alimente. Practic tot ceea ce mâncăm conţine zahăr, într-o formă sau alta. De la cereale integrale, până la pâine, de la lapte şi dulciuri, până la sosuri şi creme. În concluzie secretul stă în cantitate şi în modul în care zahărul este asociat cu alte alimente.
Care este adevărul cu privire la unul dintre cele mai consumate alimente? Află totul depre zahăr.
Zahărul este preparat din sfeclă sau trestie de zahăr. Procesul tehnologic influenţează radical compoziţia acestuia. Trestia de zahăr a fost folosită încă de acum 5.000 de ani, iar după 1500, zahărul provenit din trestia de zahăr a fost suficient de ieftin pentru a deveni accesibil.
Zahărul este sursă gustului dulce. O linguriţă de zahăr alb are 40 de calorii, oferind o doză rapidă de energie. Corpul procesează aceste calorii mai rapid decât proteinele sau carbohidraţii complecşi, însă prea mult zahăr va face că excesul de energie să fie transformat în grăsime. trebuie spus că nu tot zaharul consumat se transformă în grasime, ci doar excesul. Pe de altă parte metabolismul preferă zaharul ca sursă de energie astfel ca dacă vei consuma zahar şi grăsimi zahărul o să fie sursa de energie, iar grăsimile se vor depune.
Utilizările zahărului sunt dintre cele mai diverse. Pe lângă rolul de îndulcitor, zahărul este şi un foarte bun conservant. În plus zaharul este, ca şi sarea, un conservant natural. Zahărul împiedică dezvoltarea bacteriilor în gem. Zahărul mai este utilizat şi pentru a acceleră fermentaţia sau pentru a schimbă punctul de fierbere sau de congelare a unor mâncăruri.
Zahărul clasic, aşa cum îl ştim toţi, sub formă unor cubuleţe de zahăr alb sau al acelor granule, este de fapt zaharoză provenită de la sflecla de zahăr sau trestia de zahăr. Zaharoză este prezenţa şi în alte plante, alături de glucoză şi fructoză, dar nu în cantităţi suficienţe pentru a fi recoltata. Alte tipuri de zahăr mai sunt fructoză (care se găseşte în fructe şi miere), galactoză (lapte şi produse lactate), glucoză (miere, fructe şi legume), lactoză (lapte – o dizaharidă compusă din glucoză şi galactoză), maltoză (din orz), zaharoză (din glucoză şi fructoză din plante), xiloză (lemn sau paie).
Melasa este un sirop negru, puternic, un produs secundar al procesului de extragere a zahărului din sfelca şi trestia de zahăr, are mai puţine calorii decât zahărul, dar este bogat în minerale (calciu, magneziu, fier şi mangan).
Zahărul alimentează celulele corpului, creează o creştere rapidă a energiei, însă proprietăţile sale benefice se opresc aici. Rareori, alimentele care conţin zahăr au şi proteine, vitamine sau alte minerale necesare într-o dietă sănătoasă. Excesul este transformat şi stocat că grăsime. Tocmai de aici provin numeroasele controverse legate de consumul de zahăr. Oamenii de ştiinţă dau că sigură o legătură clară între excesul de zahăr şi obezitate, acest aliment crescând riscurile diabetului zaharat de tip 2.