Școala costă aproape 10.000 de lei pe an pentru un copil. Unde se duc cei mai mulți bani

Costurile pe care părinții le suportă pentru educația copiilor au crescut puternic în ultimii ani, iar meditațiile și programele de tip after-school apasă tot mai greu asupra bugetelor familiilor. Potrivit datelor prezentate de Gabriela Alexandrescu într-un mesaj publicat pe Facebook, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația unui copil a ajuns la 9.818 lei, cu aproximativ 3.100 de lei mai mult decât în urmă cu trei ani.

Creșterea nu se vede doar în rechizite, haine sau activități școlare. O parte importantă a cheltuielilor este legată de serviciile educaționale plătite în afara programului obișnuit de școală, în special meditațiile și programele after-school.

În mesajul său, Gabriela Alexandrescu arată că sumele asociate meditațiilor ajung la aproximativ 3.700 de lei, iar cele pentru after-school la circa 2.500 de lei, două dintre categoriile care au cunoscut cele mai importante creșteri.

Aproape jumătate dintre copiii consultați fac meditații

Datele prezentate nu se referă doar la costuri, ci și la amploarea fenomenului.

O consultare realizată în rândul elevilor cu vârste între 10 și 17 ani arată că 43% dintre aceștia fac meditații.

Procentul este și mai ridicat în rândul copiilor aflați la vârsta gimnaziului. Potrivit informațiilor făcute publice, 57% dintre elevii de gimnaziu consultați merg la meditații, comparativ cu 35% dintre liceeni.

Diferența este importantă mai ales în contextul presiunii tot mai mari puse pe elevii care se apropie de Evaluarea Națională și de admiterea la liceu.

Mai mult de jumătate dintre elevii care fac meditații merg la cel puțin două materii

Pentru multe familii, costurile nu se opresc la o singură disciplină.

Din consultarea menționată reiese că 55% dintre copiii care merg la meditații fac pregătire suplimentară la cel puțin două materii.

Au fost semnalate chiar și situații extreme, în care un copil lucrează în paralel cu doi profesori diferiți la aceeași disciplină, semn al presiunii foarte mari resimțite în unele familii atunci când rezultatele școlare devin decisive pentru accesul la un anumit liceu.

În practică, pentru părinți, asta poate însemna nu doar sute de lei cheltuiți într-o singură lună, ci și un buget anual care crește rapid odată cu apropierea examenelor.

Admiterea separată la liceu ar putea pune și mai multă presiune pe familii

Gabriela Alexandrescu atrage atenția și asupra posibilității ca anumite licee să poată organiza suplimentar propriul examen de admitere.

În opinia exprimată în mesaj, o astfel de măsură ar putea determina și mai multe familii să apeleze la pregătire suplimentară, ceea ce ar însemna atât o creștere a numărului de elevi care fac meditații, cât și costuri mai mari.

Îngrijorarea exprimată este legată și de echitatea accesului la liceu. Familiile care își permit pregătire suplimentară la mai multe discipline ar putea avea un avantaj față de copiii care depind exclusiv de ceea ce primesc la școală.

Ce recomandare a făcut OCDE

În mesaj este invocată și poziția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE.

Potrivit informațiilor prezentate, organizația a recomandat ca orientarea elevilor la trecerea către învățământul secundar superior să țină cont de mai multe dovezi privind aptitudinile și interesele lor, fiind menționate explicit și notele obținute în clasele a VII-a și a VIII-a.

Ideea este aceea că traseul educațional nu ar trebui să depindă de un singur examen sau de o singură formă de evaluare, ci de o imagine mai largă asupra progresului elevului.

Salvați Copiii cere renunțarea la examenele proprii de admitere ale liceelor

În acest context, Salvați Copiii România recomandă renunțarea la posibilitatea liceelor de stat de a organiza concursuri proprii de admitere și păstrarea repartizării computerizate drept mecanism unic de admitere, cu excepția probelor de aptitudini pentru filiera vocațională.

Argumentul principal este legat tocmai de riscul accentuării inegalităților dintre copii.

Dacă liceele ar putea introduce examene suplimentare, familiile ar putea simți nevoia să investească și mai mult în pregătire privată, iar copiii din gospodăriile cu venituri reduse ar porni cu un dezavantaj suplimentar.

Dacă sistemul este păstrat, organizația cere amânarea aplicării

În cazul în care opțiunea examenelor proprii de admitere va fi totuși menținută, Salvați Copiii solicită ca aceasta să nu fie aplicată imediat.

Organizația cere mai întâi realizarea și publicarea unei evaluări preliminare de impact, precum și o consultare structurată cu elevii.

În mod special, ar urma să fie consultați elevii claselor a VII-a și a VIII-a, prin intermediul Consiliului Național al Elevilor și al consiliilor elevilor din școli.

Rezultatele consultării ar trebui, potrivit solicitării, să fie făcute publice și să fie luate în considerare în forma finală a metodologiei de admitere.

Aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competență

Mesajul atrage atenția și asupra unei alte probleme majore: resursele publice ar trebui concentrate în primul rând asupra copiilor care riscă să rămână în urmă.

Potrivit informațiilor prezentate, aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competență.

Salvați Copiii solicită, din acest motiv, direcționarea prioritară a finanțării către programe care îi pot sprijini direct pe acești copii.

Printre măsurile menționate se numără:

• sistemul de avertizare timpurie pentru prevenirea abandonului școlar;
• extinderea programelor de educație remedială;
• programul „Școala după Școală”;
• programul „A Doua Șansă”;
• asigurarea unei mese sănătoase în toate comunitățile vulnerabile, cu perspectiva extinderii programului la nivel național.

Aproape 10.000 de lei pe an, o sumă greu de ignorat pentru multe familii

Creșterea costului educației la aproape 9.818 lei pe an pentru un copil arată cât de mult s-a mutat o parte din presiunea educațională în bugetul familiei.

Pentru o gospodărie cu doi copii, suma medie poate însemna aproape 20.000 de lei într-un singur an, dacă ambii au nevoi educaționale similare. În cazul familiilor care plătesc meditații la mai multe discipline sau programe after-school, costurile pot fi chiar mai mari.

Iar problema nu este numai una financiară.

Datele prezentate de Gabriela Alexandrescu sugerează că pregătirea suplimentară a devenit aproape o normalitate pentru o parte importantă a elevilor, mai ales în anii de gimnaziu. Tocmai de aceea, orice schimbare a sistemului de admitere la liceu riscă să aibă consecințe nu doar asupra modului în care copiii sunt evaluați, ci și asupra sumelor pe care părinții simt că trebuie să le investească pentru ca aceștia să poată ține pasul.

Discuția despre examenele proprii de admitere ale liceelor are loc în contextul aplicării, începând cu admiterea din 2027, a unei prevederi deja incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a precizat că posibilitatea liceelor de a organiza concursuri de admitere pentru maximum 50% dintre locuri nu reprezintă o inițiativă recentă a Ministerului, ci o obligație prevăzută de legea adoptată de Parlament în 2023.

Potrivit acestuia, Ministerul trebuie să pregătească punerea în aplicare a prevederii, în timp ce o eventuală amânare, modificare sau eliminare a acesteia necesită intervenția Parlamentului. Dimian a declarat că personal nu este un susținător al unui examen separat de admitere și a arătat că există posibilitatea formării unei majorități parlamentare pentru prorogarea aplicării măsurii, astfel încât sistemul să poată fi reevaluat înainte de intrarea în vigoare.

Proiectul de metodologie aflat în consultare prevede că aceste concursuri ar urma să fie organizate după Evaluarea Națională, pentru elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare probă, și să cuprindă două probe stabilite de liceul respectiv, în funcție de profil sau specializare.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.